| Eu benzina, tu masina |

Lichid si spatiu pentru el. Este necesara imaginatia, in caz contrar ai sa ma acuzi de aberatii si o sa ma legi in lanturi, asta doar in cutiuta ta. Eu traiesc la mijloc de bloc hidratat doar de ploaie. Alunec ca si limbile ceasului, aleg drumuri ciudate si-mi place sa risc chiar daca nu-mi miroase a bine. Macar de-ai avea miros!

Nu's materialist, dar nu-mi strica loteria in buzunarele mele. Masinile sunt ca si norii, imi fura un soare. Ma declar cinstit si spun ca sunt in forma, am benzina intr-o mica duzina. Si chibriturile au foc, masina imi suge din cenusa. Hai s-o spun p-aia dreapta, vreau sa fug.

Deconectezi ideile si parchezi masina cat mai aproape de mine. Nu sunt o benzinarie si nici nu-ti incarc bateriile. Am doar un complex si un exces. Tu ma salvezi si rezultatul e fuga. Unde mergem? Departe de aproape si aproape de o departare. O sa ne ajunga proviziile si vorbele vor face curbe si scurtaturi. Nu permit influente, ne ajungem unu' cu celalalt. Doua priviri vor amesteca simturile si fiecare va pofti ceva din univers, as miza pe aceeasi bucata.

Vestea cea buna apare in necunoscut, atunci cand cutia nu mai are bete si catranul e umezit. Cand focul se aprinde prin alte metode, si bricheta nu se pune in discutie. Fara lumina nu exista intoarcere si sunetul ajuta la orientare, tine ochii deschisi, o sa ai impresia ca e intuneric bezna. Ti s-au cusut pleoapele, iar intunericul e si rece, ca intr-o pestera. Hai la suprafata.

De cand n-ai mai vazut luna? Spune-mi, mai stii care e viata ei? Ai observat-o cum se pierde printre alte stele? Sau iti place cand caldura ti-o comite si vrea sa te-atace? Descarca-te, lasa presupunerile, nu miza pe doua semne, accepta numerele magice si lucreaza cu subcontientul. Nu e greu, dar e nevoie de verbul "a vrea". Inteleg ca-ti doresti, dar nu's convins ca te impaci prea bine cu  "a simti".

Un musulman are gandurile legate, benzina mea n-ajunge pentru patru. Simplificarea are un rezultat complicat.

Ai ajuns? Asteapta-ma, acum cobor!

| Ghici ce se-ntampla azi |

N-am habar nici macar de ziua de ieri. Ploaia ma amageste de la o vreme si inchiderea mea intre patru pereti e cu un scop de viitor. Toceala nu ma prinde, culturalizarea ma face sa inghit in sec. Diger si asimilez in masa, si nu-mi pot da seama de urmatoarea clipa, prezentul e deja fumat. Eu nu fumez!

Vremea nu comenteaza, ci actioneaza, oamenilor nu le pasa, ei se distreaza. Stau prinsi in multimi si urla la fiecare intrare, vor timpane sparte, sau amortite un timp. Betia e majoritara in fiecare casa, generalizarea nu-si are scopul, desi sta pe primul loc. Cine nu mareste pulsul, nu simte. Suntem nascuti in nesimtire, dar frumosul nostru acopera restul.

Unii vand vise, eu sunt un mincionos daca spun asta. Acum sunt in stare sa desfac o cola, sunt in stare sa dorm mai mult decat prevede "legea", sa spun "adio" cui nu trebuie, sa ma catar si sa ajung un pic mai jos decat in varf, sa fug cateva sute de kilometrii, sa ma duc. Dar nu te-ngrijora, eu mereu ma intorc. Sunt omu' legat la ochi, doar pana intoarce spatele. Pasesc fara sa fiu auzit, tip cand e prea multa liniste, dobor idei tampite, ma rog sa inceteze soneria, pun telefoane pe silentios, si un zgomot inca exista. Nu pentru mult timp, bateriile se forteaza.

Ce e genial, nu apartine de mine, imperfectul imi controleaza venele, iar de trebuie sa ghicesc si sa unesc legaturi pentru azi, am nevoie de o multime, cel putin de un "doi". Cel putin de o ea, una care nu se opreste din fuga.

Ce se-ntampla azi cu ea? Stiu sigur, mediteaza, deloc in tacere. Multi ma pastreaza, putin ma utileaza, cativa asteapta ceva de la mine, iar prostii ma promoveaza. Exista si un loc pentru reciproc si spontan. Acum totul e pe stop. Si doar femeile cunosc realitatea fara conotatii.

Ma duc sa incalzesc pamantul, iar cand vin, vreau sa gasesc o schimbare. Sa nu mancati fara mine!

| Trebuia sa speli vasele |

Nici nu e nevoie sa mananci, poti avea chiar pofte, trupesti daca ai ocazia, tu ai responsabilitatea de a duce totul pana la capat. Programul listat pe usa ce da spre dormitor, iti arata ca regulile sunt pentru a le face praf. Pulberea e raspandita in aer si ploaia nu permite zborul. Si cine sa vrea aripi, cand vasele zac de cateva ore in chiuveta? Cine sa doarma cand cuvantul "trebuie" nu a fost respectat? Cine sa si-o traga, cand doar trebuie?

Hai sa fim seriosi, crezi ca eu iti spun de vasele alea in care tu savurezi clasicele mancaruri? Nu am timp de asa ceva, pentru ca mi-l irosesc acolo unde nu trebuie. Am multe litere si cifre de parcurs, am combinari si aranjamente de studiat, am fixuri si nebuni de tratat, si eu pe mine de schimbat. Nu ma feresc de valuri, nu am marea langa mine, dar scoica imi plange cand o strang singur in mana. Tin minte ca nu stiam, realizez ca acum simt, stiu ca TREBUIA.

Si sa nu dai vina pe Dumnezeu, el n-are nicio vina, noi suntem cei care ne ardem si fara foc. Apa ne ajuta tenul, cutitul ne taie minunea. Iar grasimea n-are detergent, se va intoxica si ultimul cuvant.

Vor muri cei ce nici nu s-au nascut, si vor trai altii ce trebuiau de ieri sa moara. Vor cadea stele  in forma de cascada, vor forma o luna impamantata. Ma mandresc cu nestiinta, ma asigur ca asa nu o sa-mi fie teama. Plecarea ei e mereu subita, uneori neinteresanta. Acelasi loc, acelasi drum, aceleasi replici, aceleasi povesti, gesturi, intamplari si puncte unite, mereu in alta ordine. Niste tampite-mi tipa-n urechi, sunt doua difuzoare-n miniatura, sunt chestiile carora le dictez muzica si cum vreau sa sune. Azi nu mai asculta nimeni de mine, eu doar de pat, uneori de podea.

Salvati daca aveti ce, donati tot, mai putin sufletul, visati fara sa va treziti brusc, iubiti fara speranta ca o sa primiti reciprocul, gasiti inexistentul si puneti-l la loc de cinste, dati noroc cu moartea si sarutati viata. Pe scaun se asaza un TREBUIE, ii simt scopul mincinos, ma trezesc din betie si ma asez langa noroc.

Ma insala mintea, ma duc la bucatarie, si nu-mi e foame, ci doar TREBUIE.

| Mutre si zambete |

Zambiti va rog, vreau sa va trag in poze. Lasati banalul in pragul usii si aratati-va fetele vesele. Realitatea stergeti-o cu un burete si folositi multa apa. Limba voastra are o misiune, trebuie sa umezeasca uscatul, iar buzele nu au voie fara contur. Interzisul e tras din multime, mireasma se prepara, se simte. Jocul e prostesc, s-a deschis sezon de alcool gratis.

Mi se prepara primul cadru, vad cum lumea acumuleaza, isi calculeaza starea si nu-si da seama de clatinarea obiectelor. Peretii se indoaie de la sine, iar muzica pare mai agitata decat rock-ul "divin". Un ras da tonul turmei, un glas comunica cu altul, un tipat, un somn ce tocmai se termina.

Sunt mutrele pe care le asteptam, am ghicit inainte de vreme si zambetul l-am confundat, mi s-a spus ca trebuie sa ma distrez. Palnia nu mi-a dozat cantitatea dorita, iar amestecul mi-a cazut greu digestiei. Am ascultat cum venele imi urla, o palma ma plesneste, un sarut ma gusta.

O nebuna nu stie directia, frumusetea ei consta in imaginatie. As vrea sa zic c-am vazut prostia, dar am vazut doar o mutra.

Vroia sa mai stea in pat, sa-l rupa si sa nu termine, sa viseze ca n-am plecat. Eram in dus, vroiam sa cred ca nu mai ies, nu stiam numere, fugeam sa numar valuri.

M-am inselat, noaptea n-a fost linistita, griul s-a vazut doar pe soare, a trebuie sa zac in nisip, dar nu singur. Aurul l-am vandut pe nimic, am daruit doar degetelor. Trupul s-a inecat si n-a simtit, a vrut o baie rece.

Nici nu te intreb de ce-ai zambit, blitul n-a cuprins nici jumatate, iar verdele din jur era pastrat, dozat, cantitate cu cantitate.

Moment placut, dar nu genial. Si plus de asta nici nu prajesc amintirile, imi place crudul, prezentul ma inmoaie. Ce tie nu-ti place, fa-mi mie, dar cu gratie. Si primul loc il am eu, al doilea e rezervat, mi-ar zburda mintea la o inovatie.

Sa nu uit, ciudat, hai hui, cosmos, indiscret, dulce, spontan si fabrica de vise. Sunt tag-uri romanesti, sunt vesminte ce acopera o imagine a cuiva despre mine, dar eu vad o mutra, imediat urmeaza un sfert de zambet. Ironia vinului sec.

Si nu scapa nimeni de lentila mea. Ai whisky in mana si gheata in gura ta. Pariurile sunt strigate pe mai multe voci, rezisti, ai un joc inceput, ai obligatia sa nu te-mbeti. Te lupti. Te amuza si ai extaz dupa. Profiti si creezi un nou instant.

Pun in rama: un cret dintr-un tabou, o scama, niste ochi verzi, o pata pe chip, o baie rece, o intrecere, un castig superior, o vraja, un nimic, un gri al marii departate, un cer pur, un alcool fara efecte secundare, un sunet, un pat ud, un scaun rupt, masini si trenulete, cladiri de patru stele, maimute in chipuri sirete, limbi intelese de altii, bucuria altora, "decazatul", castile si voltajul din ele si eu, cel ce a reusit sa fie invizibil.

Multumesc, urmatorii...

| Stii ce e ciudat? |

Cand stau ca nebunul cu urechea in telefon, cand eu constat ca suna si in loc de vocea ta, se aude o nebuna, ma anunta s-o las balta, sa revin mai tarziu. Cand stiu ca insistentele mele, chiar si anonime, sunt usor de refuzat. Noroc cu cei ce-au inventat silentiosul.

Cand imi e dor si ma exprim voua, cand am ceva de spus si langa ea sunt tacut. Cand sunt nervos si ea ma schimba si ma face permanet. Cand ma inalt si vreau sa fiu cu ea, la acelasi nivel. Cand nisipul il calc inainte de vara, atunci cand ploua, si niciodata singur.

Momentul in care mi se spune ca sunt pe un teren minat. Cand eu simt si primesc prea putin, dar acel putin totusi ma imbata. Cand oamenii se cred inteligenti si eu le spun pe fata. Cand ma cred prost si prostii nu-mi confirma.  Cand ma uit la televizor ca sa adorm mai repede. Cand am alcool in sange si nu simt decat o vibratie. Cand suna telefonul si cu siguranta nu e ea.

Cand siguranta e prea sigura si dincolo de nebunie e o masca aplicata zilnic. Cand trebuie sa traiesti chiar daca cei importanti te lasa balta. Cand poti gandi pozitiv cu nedreptatea'n pat. Cand spargi o cana si continui sa bei din ea.

Senzatia de picare in gol si izbirea de moale. Vorba ce doar o citesc. Pixurile golite si neinlocuite. Asteptarea repetata pana cand cineva imi va darui pasta. Tastele ce inca se pastreaza curate. Anumite pustoice si femei ce'si aduc aminte de mine. Prieteni ce uita ca imi pasa. Vrajitorul ce mi-a vrajit o ea. Mireasa ce nu se viseaza iubita. Zambetul ce mi-l admir singur, in oglinda.

Narcisismul meu si parul ei mult prea negru. Timpul pe care-l ignor atunci cand vreau sa treaca si s-o vad. Exprimarea ce doar in scris ii iese bine. Balbaiala mea si zambetul cuiva.

Dementa parinilor. Comunismul de mult apus, reflectat si pana azi. Femeile ce adora mutenia. Oamenii ce simt, dar nu-mi spun.

Miscari ale buzelor ce exprima starea, vorbe dulci ce mint si ajuta scaparea. Dopul sticlei ce nu reusesti sa-l deschizi. Un cutit, un surub, un deget, o forta... un ciob. Important e ca se consuma.

Stii ce e ciudat? Ca exista! Ca ma lasa, ca ma ia, ca ma ucide, ca ma reface, ca ma pune sa astept, ca vine, ca vrea sa plece mai tarziu, ca nu-mi da semne de viata, ca-mi respira langa ureche... ca ma saruta...

Nu vreau racire. Vreau caldura, si stii de unde-o astept!

| Musca si balamucul ei |

Nu pot uita ca vine vara. Deja sunt peste treizeci de grade in aerul ce cu greu il inspir si pamantul incepe sa miroasa a ciorba, sau a asfalt proaspat "vopsit". Ma bag la o runda de zambete atunci cand stiu ca ma plasez intr-un loc racoros. Invidiosii mi-au furat cateva frunze cu tot cu copaci, dar soarele se cearta cu umbra deasupra mea. Eu imi aleg necesarul.

Dimineata a inceput sa fie cam dura. Ma irita jaluzele prost concepute. Razele se duc prin ele si imi incearca pleoapele. Nu mai dorm dupa ce simt miros de caldura. Nu am aer conditionat, poate un tricou rupt cu care dorm, si uneori scap de toate "pijamalele", vreau sa raman eu si cu patul, sau aleg destinatia "pe jos".

Ce-as vrea sa simt? Miros de ceata, sa stiu ca nu supravietuieste oricine. Sa fie cum e noaptea langa mare. Vreau ca perdeaua sa fie de calitate, n-am nevoie de vapori, imi e de ajuns sa stingi tu becul.

Ahhh, e zi, e balamuc, e o musca, prima pe anu' asta. Imi vorbeste prin camera. Spune ca pana n-o prind nu se lasa. Alerg dupa ea si casa incepe sa se dezordoneze, am spart cana cu care imi incepeam dimineata, am facut ceva mizerie. Musca am prins-o langa geam, nu am lovit-o, am lasat-o sa zboare spre soare, sa se topeasca. Daca e inteligenta va zburda spre umbra, asta cat inca mai are aripi.

Ma mandresc cu starea de noapte, si nu uit anumite weekend-uri in care nici telefonul nu a sunat, doar fluvii ce s-au lansat din mine. E omenesc sa vina linistea odata cu luna. Eu m-am obisnuit cu dezordinea ordonata, cu venele incinse, cu mirosul ei, asta doar noaptea. Abia nu'si baga nasu' musca.

Hai ca eu inca scriu pe blog, iar tastele nu se mai apasa singure, mai ales cand o tipa, cu un nume usor de digerat imi tine calea. Ea doar ma'ntreaba, ea nu-mi vrea rau, cred ca m-a scapat de musca. Nu e umbra, nu? Si cum o cheama? Sau sunt mai multe? Poate's dobitoc, poate nu e nimeni. Iar poate?

Si ca sa nu-ti dau impresia ca as fi prea inteligent, iti spun ca azi m-am trezit treptat. Am facut flotari, genoflexiuni, "batai" cu mierea si cateva tentative narcisiste. Banuiesc ca mierea a suprins musca, dar pana sa ajunga la ea, m-a gasit pe mine...  m-a respins, nu m-a vrut... Ti-am zis ca nu ma duce capu'. Ce bine!

Iar tu musculito te rog sa te dezbraci, ia sa te prezinti inainte. Nu mai insista, ca tantarul deja mi-a comunicat. Ai consumat minutele retelei ca sa impacientezi furnicile, printre insecte nu e criza, doar oamenii isi exprima agitatia.

Nenea, pe blogul asta vezi doar balamuc, citesti aberatii, dar poti intelege lucruri din mine. Iti suna, sau doar se aude?

| Cat de mult iti place romaneste? |

Se intoxica Romania pe zi ce trece. Muzicuta e mai placuta cand e in cuvinte pur englezesti, oamenii "inteligenti" au cate trei fraze scalcite si o replica englezeasca. Sunt si frantuzi ce se exprima si au extaz original. Sunt haine catifelate ce sunt provenite din surse sigure, de la straini. Ne plac femeile bune, alea de la tv sunt masterizate corect, ne ungem pe suflet, iar masturbarea e in floare pe net, dar tot cu strainii.

Romaneste e un stil, il cam da naiba toata lumea, expresiile sunt deja invechite si nimeni n-are chef de inventii, toti procura din vocile filmelor, magnetul e indreptat spre turma. X face ca Y, pentru ca Z e pielea vietii, asta ca sa nu vorbesc porcos, si rock-ul canta si atunci cand nu trebuie, arunca-l si baga-ti mintile-n cap, spune un simplu "buna", urmeaza un labirint de cuvinte. Un puzzle?

A innebunit lumea, in viata reala am intalnit oameni pe care nici nu-i prind, zboara hai hui si vorbesc a prost. Nu sunt asa englezit incat sa socializez independent, nu e vina mea, eu vreau romaneste.

Curand se va infiinta o campanie, o sa se numeaca... "daca nu roman, atunci corcitura", vor bubui mesajele, feedback-ul, mai ceva decat la pitipoance. Avem nevoie de oameni, nu de fake-uri. De interesanti, nu de interese. De iubire, nu de haine cu "i love u".

M-am plictisit, s-ar putea ca ai nostri copilasi sa vorbeasca ciudat inca de la primul pas  "dabusilea", or sa doreasca America, muntii romanesti vor zace'n pustiu. Si marea e frumoasa, doar ca Bulgaria promoveaza mai bine. Noi romanii ne-am obisnuit, ascultam de altii, spunem "ok".

Saptamana asta am intalnit o "donsoara" ce lucreaza la Metropotam, vorba cuiva, "neinteresant". Si stii ce mi-a placut? Ca stia engleza, romana o cam uitase. Corcitura? Nu vreau sa jicnesc, dar era cam rupta de realitate. Un pitic se umfla de ras la fiecare replica, incerca sa inteleaga, dar nici dictionarul nu'l ajuta. Eu am avut senzatia ca se toarna un film, avea nevoie de subtitrare, de extensia speciala, macar un srt.

Daca tot ma citesti, da-ti cu parerea, ajuta-ma sau fi contra mea. Sustine-ma, sau injura-ma. Exprima-te, nu sta! Da mai departe scrisul asta, explica ideea si fa-o sa sune cum trebuie, gandeste romaneste.

Invata sa fii tu, nu rupe segmentul nostru pentru unu' ce te'ngrasa cu gogosi. S-a exagerat cu zaharul, o sa facem diabet, mierea nu ne place, iarba e buna doar fumata, iarba verde e calcata... in picioare. Visam la fascinant si ajungem sa-l avem. Vreau sa simti ca langa tine leneveste tot ce ar putea insemna VIATA.

Ce trebuie sa facem? Sa renuntam la somnifere, sa ne trezim !