M-am mutat pe JohnCristea.RO

Se afișează postările cu eticheta ce mai face luna. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ce mai face luna. Afișați toate postările

joi, 18 iunie 2009

| Sunt in vis si stau intins |

Ce rima placuta, asta e starea ce urmeaza s-o am dupa ce perna ajunge sub mine, iar cearceaful se rascoleste incercand sa nu-mi atinga toata pielea. E prea cald si cu greu fac fata insomniilor, stresul e impunator si visele pot avea si nuanta de cosmar. E haotica vremea petrecuta de unu' singur prin pat.

Am inceput sa stramb din nas atunci cand dau de greu si mereu ma indrept spre frigider ca sa-mi iau portia de vise. Am senzatia ca am inceput sa confund visele cu fericirea. Ingrasarea mea e conotativa si niciodata nu dau in bulimie. Imi respect pozitia si cocosarea mea nu are sanse de existenta.

M-am trantit in drumul soarelui, iar el acum trebuie sa mai bata si pentru mine. Pamantul pe care m-am asezat e rece doar in adancime. Mi-as dori ceva nisip si as vrea sa-l cantaresc gandindu-ma ca'i aur, sa-mi dau seama ca pretuirea vine din general si ca e nevoie de timp pentru a retine un special.

Fa-i cadou o umbrela nerabdarii tale, o sa supravietuiasca atunci cand norii vor arunca zgomote ce par a fi cuvinte murdare. Sa lasi la final totul deoparte, sa lasi ca ploaia sa te spele de pacate. De acolo ai sa renasti si o sa te simti ud, exact ca la inceputurile tale, cele despre care pana acum doar ai auzit, acum simti.

Timiditatea vine din impunere, agitatia din nesiguranta, magicul din simpla coerenta a reciprocului. E cale lunga pana la mine, dar cand trebuie sa ajung eu la destinatie, timpul este scurtat, ciopartit, plin de ceata, si totusi nu am voie sa intarzi. E musai sa cladesc transpiratie pe trupul meu, sa uit de prea multe haine, sa ma uit in oglnda mai putin de o clipa, sa grabesc treptele, sa reduc majoritatea la tacere, sa lupt, sa accept o schimbare comuna.

Eu si tu, o raspandire de cuvinte ce se sadesc in trecut si renasc in clipa in care luna face cunostinta cu soarele, atunci cand buzele se umezesc de la sine si cand sarutul nu sfarseste inainte de inceput.

Acum relaxare, vreau sa simt, nu doar sa scriu. Cine crede, se limiteaza, cine atinge, traieste!

duminică, 31 mai 2009

| Eu benzina, tu masina |

Lichid si spatiu pentru el. Este necesara imaginatia, in caz contrar ai sa ma acuzi de aberatii si o sa ma legi in lanturi, asta doar in cutiuta ta. Eu traiesc la mijloc de bloc hidratat doar de ploaie. Alunec ca si limbile ceasului, aleg drumuri ciudate si-mi place sa risc chiar daca nu-mi miroase a bine. Macar de-ai avea miros!

Nu's materialist, dar nu-mi strica loteria in buzunarele mele. Masinile sunt ca si norii, imi fura un soare. Ma declar cinstit si spun ca sunt in forma, am benzina intr-o mica duzina. Si chibriturile au foc, masina imi suge din cenusa. Hai s-o spun p-aia dreapta, vreau sa fug.

Deconectezi ideile si parchezi masina cat mai aproape de mine. Nu sunt o benzinarie si nici nu-ti incarc bateriile. Am doar un complex si un exces. Tu ma salvezi si rezultatul e fuga. Unde mergem? Departe de aproape si aproape de o departare. O sa ne ajunga proviziile si vorbele vor face curbe si scurtaturi. Nu permit influente, ne ajungem unu' cu celalalt. Doua priviri vor amesteca simturile si fiecare va pofti ceva din univers, as miza pe aceeasi bucata.

Vestea cea buna apare in necunoscut, atunci cand cutia nu mai are bete si catranul e umezit. Cand focul se aprinde prin alte metode, si bricheta nu se pune in discutie. Fara lumina nu exista intoarcere si sunetul ajuta la orientare, tine ochii deschisi, o sa ai impresia ca e intuneric bezna. Ti s-au cusut pleoapele, iar intunericul e si rece, ca intr-o pestera. Hai la suprafata.

De cand n-ai mai vazut luna? Spune-mi, mai stii care e viata ei? Ai observat-o cum se pierde printre alte stele? Sau iti place cand caldura ti-o comite si vrea sa te-atace? Descarca-te, lasa presupunerile, nu miza pe doua semne, accepta numerele magice si lucreaza cu subcontientul. Nu e greu, dar e nevoie de verbul "a vrea". Inteleg ca-ti doresti, dar nu's convins ca te impaci prea bine cu  "a simti".

Un musulman are gandurile legate, benzina mea n-ajunge pentru patru. Simplificarea are un rezultat complicat.

Ai ajuns? Asteapta-ma, acum cobor!