M-am mutat pe JohnCristea.RO

vineri, 8 octombrie 2010

| Aveam doar sapte ani, dar ma simteam batran |

Asta imi tot repeta un batranel de care imi e dor. Un batranel ce-mi apartinea ca si bunic. Inca ii mai vad fata zambitoare si pielea ridata de trecerea timpului. Parul alb si mai rar decat in tinerete. Nu foarte mic de statura si cu o cultura vasta, desi avea doar patru clase.

Frumusetea lui i-a fost rapita de trei femei oficiale, iar de restul secretelor doar el stia. Avea doar sapte ani cand ai lui l-au "expediat" la munca si... desi pare un lucru iesit din comun, in zilele acelea era un ceva necesar. Fraged, dar muncit!

Cam optzeci de ani avea si era fericit. Se curgea vlaga lui pe zi ce trecea, dar nu lasa asta sa se vada in sufletul meu. L-am iubit pana dupa ce a incetat sa mai apara in visele mele si nici acum nu am incetat sa-mi mai aduc aminte vocea lui calda si replicile pe care le folosea pentru a-mi lua apararea in fata parintilor mei atunci cand faceam o boacana. Eram un disperat, recunosc... si nici acum nu sunt mai prejos.

Scriu si e miezul noptii. Suntem in era tehnologiei si incercam sa ne pastram tineretea in mod electronic. Am uitat sa mai strabatem dealuri si munti, sa mai respiram aer curat, sa mai bem o tuica fiarta si sa radem copios in miezul noptii la focul unei sobe incarcata cu lemne taiate de toporul ce noi l-am ascutit. Am trecut de traditie si ne-am napustit in necaz. Nu vrem sa ne dam de gol, dar nefericirea apare din moda prosteasca, din manipularea televizata si sexul facut doar ca sa fie.

Nu vom mai prinde multi batranetea adevarata si ne vom stinge la jumatatea bunicilor nostri. Poate de prea mult dor...

| Singurii ochi care l-au rapit |

Barurile sunt impanzite de alcool. Cluburile se ratacesc in ameteli dorite si nimeni nu zambeste cu sufletul. Toata frustrarea se varsa intr-un sex rapid dupa primele doua bauturi mai scumpe de zece lei. Nu e suficienta ziua, e necesara noaptea si nelinistea. Un hotel de cateva amarate de stele si o baie in care nu intri cu romantism. Maruntisuri aruncate si o ejaculare precoce.

Dimineata nu stii cum sa fugi de adevar, servesti micul dejun la o shaormerie si iti suni in disperare sotia ce te-a asteptat pana la apusul lunii. Nu ai niciun scenariu in minte, nu stii ce nume purta trupul de mai devreme si ai vrea sa dai timpul inapoi. Ai purtat macar un prezervativ? Te-ai infectat sau nici macar n-ai intrat?

E pustie memoria, bate vantul si nu suporti o raceala. Curand o sa-ti incasezi o bataie verbala, vei spune ca nu esti vinovat si te vei arunca in patul conjugal. Vei deschide televizorul si vei fuma ultima tigara inainte de a trage un pui de somn. Ce curva s-a nascut in sufletul tau? De ce ai uitat ce vrei? De ce ai jurat si ai vrut inel pe deget? Rugaciunea e simpla, vrei sa te trezesti din acest cosmar, partea proasta e ca palpabilul te cam izbeste de realitatea. Iti curge "capul" si te rastorni in alta betie. Mahmureala ta subita e copiata de fiecare vecin cu care te-ai intalnit in drumul tau spre casa. Esti barfit si facut de rusine. Nu-ti pasa decat de ratele de la banca si de bataia ocazionala pe care i-o aplici in mod pervers "iubirii". Nu te inmultesti, te pierzi in suferinta si minti ca un prost. Nu-ti merge bine. Tuseste pana te-o lua salvarea. Nu ti-a pasat de ce e in jurul tau. Cu toata sinceritatea iti spun, te poti astepta la nimic...

Ploaia i-a spalat creierul, l-a lasat singur in mijlocul drumului, gol si proaspat barbierit. Ea il privea de sus. Desi ii era dor, i-a "daruit" o noua viata. Un nimic nesfarsit.