M-am mutat pe JohnCristea.RO

sâmbătă, 17 noiembrie 2007

|Cam pe la 18 ani |


Deci sa ma gandesc la ceva care inca pentru mine nu exista dar care va exista...varsta de 18 ani...o varsta probabil destul de complicata in care voi face niste alegeri mai bune sau mai putin bune....o zona cu influentze spre o intreaga viata ...si ce e mai greu ca habar nu am ce ma asteapta....


Poate ca si eu ca oricine altcineva ma gandesc sa-mi fie bine mai tarziu si sa fac tot ce imi sta in putere ca sa traiesc fericit alaturi de persoana iubita...dar exact varsta asta de 18 ani ma pune sa aleg ce sa fac...imi pune piedici in mintea mea si vrea sa ma faca sa zic ca raul e bun si invers...sau poate chiar asa o fi...

Oricum tot ce inteleg e ca inca nu am 18 ani...dar sunt foarte aproape de acel moment si poate ca nu-l astept atat de mult pentru ca o sa ajung din acel adolescent ...minor de altfel.. intr-o persoana de la care se asteapta lucruri marete....maturitatea o sa fie foarte aproape de noi dupa 18 ani...

Si la un moment dar o sa ne oprim ...indiferent unde...si o sa spunem ca ce frumos era odata...si ca ne-am dori acel timp....dar acum ne-am dori sa fim mari sa ne descurcam singuri....sa scapam de parinti...de stresul de fiecare zi...de tot.... sa ne indragostim, si sa traim altfel ...dar acel altfel noi acum il vedem ...pozitiv...si foarte indraznet...dar mereu avem surprize...viata ni le daruieste...dar totusi e bine sa fim optimisti...niciodata nu se stie ce ne rezerva urmatoarea clipa...

Viata o sa ne spuna altceva dupa 18 ani...o sa ne aleaga pentru cele mai frumoase lucruri...o sa ne rezerve intimitate..iubire...dorinta de mai mult...dar o sa ne arate si durerea...suferinta...si poate chiar moartea un pic mai tarziu....

Sunt multe lucruri care iti trec prin minte la 18 ani...dar si inainte de aceasta varsta...cea mai importanta chestie e ca niciodata nu trebuie sa uitam de noi si sa fim mereu naturali indiferent cum ne schimba viata... e bine sa nu uitam de unde am plecat si sa ne apreciem adevaratii prieteni....

Restul e mai putin important...si ca sa inchei ce aveam de spus ..cel putin pentru moment..am sa-ti zic...sa nu-ti fie frica de cifra 18...nu ai de ce...e ceva normal prin care toti trecem...si orice se intampla trebuie sa tinem capul sus...si sa nu ne pierdem...

...ai incredere in tine... pentru a avea puterea sa alegi mai tarziu...

luni, 5 noiembrie 2007

|Dincolo de o secunda|


Stiu ca multi isi doresc sa-si cunoasca viitorul ...sa se asigure ca mai tarziu le va fi bine si ca vor ajunge sa-si indeplineasca toate dorintele...si ca totul cat vezi cu ochii e frumos si imbracat in puf...dar apoi incepe ploaia...si stropi reci incep sa te trezeasca la realitate...si usor usor picaturile de ploaie pot deveni lacrimi uneori chiar de durere sau de fericire...ce ador mai mult..ploaia..chair si acum bate in tabla balconului meu...undeva nu prea departe de mine...si parca sunetul e destul de profund desi e de scurta durata...la fel in viata avem impulsuri care au impulsuri la un interval de timp...

...e ca si cum ai picura picaturi de apa una cate una...intr-o candela aprinsa...asa e viata...asa e urmatoarea clipa...si daca nu sti sa te feresti de aceasta "apa" ai sa te stingi..si nu o sa te mai vezi...nu o sa te mai auzi..nu o sa te mai simti...nu o sa mai existi...pentru ca s-a stins o luminita...

...si asta se poate intampla intr-o secunda...sau peste mult timp..nici nu-ti doresc sa te gandesti la lucrul asta...eu vreau sa te gandesti doar la urmatoarea clipa...si la ceva mai mult de atat...vreau sa-mi spui ce speri tu de la viata...si cat de curand crezi ca se vor indeplini visele tale...complicat dar toti vrem ceva...(punct)

Speranta e dincolo de o secunda...iar dincolo de o secunda e...mai mult de atat...e timpul ce trece ca intr-o clepsidra nefinita...

Si nici nu trebuie sa fiu vrajitor ca sa-ti spun ce o sa fie peste o secunda...probabil cuvintele ce le citesti acum....si toto asa mai departe...dar ma gandesc ca o secunda cu o secunda..si tot mai departe or sa faca ceva mai mult decat o viata...

...pana la urma viata...acest cuvant exista doar pentru noi cei ce avem un sfarsit...dar nu stiu daca si pentru lumea asta...pentru ca e ceva greu de explicat...

...imi place sa cred ca toti jucam un teatru...un rol....si din cand in cand mai avem si cate un pic de spontan in noi care sa ne ajute sa aflam ce va fi dincolo de o secunda...

...maine poate am sa stiu mai mult decat ce stiu azi....maine o sa stiu ce vreau pentru poimaine...e ca si cum mi-as face un plan....planul vietii...

...se zice sa nu-ti faci planul ca tiganul dinainte...e bine sa fii spontan si sa traiesti pentru cei ce merita...

Mergand undeva nu foarte departe de casa am intalnit o femeie nu foarte in varsta care mi-a spus ...viata iti ofera de toate ...si oricine poate avea orice...trebuie doar sa-ti dorersti...indiferent ca-ti doresti binele sau raul....

...ce e mai greu ca atunci cand iti doresti binele trebuie sa ai mereu un "contact" cu visul tau ...

...sincer chair m-a impresionat lucrul asta..si m-am gandit un pic....dincolo de o secunda..si mi-am dat seama ca un vis nu il realizezi intr-o secunda...

...raul da...se realizeaza oricand...in oricat timp ai vrea...

Dincolo de o secunda esti tu...sunt eu....e raul...e binele...e tot ce crezi ca e nou pentru ochii tai...e depresia...nebunia..invidia..uneori dragostea...e combinarea dintre mai multe lucruri false cu ceva bun...si invers...sunt combinari alea vietii...totul...

...dincolo de o secunda....

duminică, 4 noiembrie 2007

| Ce nu-mi Place ! |


Uneori imi e greu sa rostesc cuvinte gen "mergi mai departe" sau "fii mai optimist" sau altfel de cuvinte ce spera spre pozitiv...imi e greu sa le rostesc pentru ca in jurul meu vad mereu ceva ce lipseste, un mic zambet...o mica bucurie...si chiar indeajuns de multa energie cat sa fie daruita si altora...

In momentul asta ma simt ca o plastilina foarte usor de modelat care se lasa influentzata si de o adiere de vant...imi e de ajuns sa ma atingi si deja cad...si crede-ma ca imi e destul de greu sa ma mai ridic...si totul pentru ca exista aceasta greutate a tuturor...

Mi se pare penibil sa ma confund cu lumea asta ciudata... si te gandesti ca totul se invarte intre prostie si ceva mai mult decat original..si nici nu ai de unde sa alegi..pentru ca esti si tu derutat ca si mine...

Vreau pentru o clipa si inca mai mult daca se poate sa vad ceva care provoaca pofta de viata...nu ca nu as avea eu pofta de viata ...dar am pentru mine si atat ...pentru ca nu prea mai exista energia aia de care toti profitam alta data...

Ma oftica scoala uneori, cand o vad ca pe un loc stupid unde te duci sa-ti pierzi timpul ...si unde nu ai sa inveti niciodata mai mult decat sti...unde urasti sa vezi unii profesori care sunt total idioti si care fac totul in sila...urasc...sa vad prostia...

Si daca ma vad in oglinda in momentul asta...poate imi vad cearcanele de la atata oboseala...probabil provocata din obsesia de net...sau cine stie ce alte lucruri....

Si sunt si alte nenumarate "inventii" care nu-mi plac...

Nu-mi place prietenia falsa....nu-mi place mirosul de tigara....nu-mi place sa te vad suparat...nu-mi place ca te crezi "buricul pamantului" ...nu-mi place cand nu te placi...si iti e frica sa nu devi narcisist...si nu-mi place de cel ce nu iubeste viata....

Si ca sa fac economie de vise...nu-mi plac fitzele...nici persoanele ce le detin...

...nu-mi place cand nu-ti place....si ash vrea sa te aud...ca-ti place viatza ! :*