M-am mutat pe JohnCristea.RO

joi, 5 august 2010

| Foloseste-ti picioarele |

Inca de ieri, 4 august 2010, am demarat o campanie ce promoveaza miscarea. De azi ne miscam, de azi mergem pe jos, alergam si nu uitam sa dansam, Hai sa le luam pe rand:

Misca-te! Nu sta in loc, nu lasa timpul sa treaca, nu lasa lenea acuta sa te dizolve pana la ingrasarea ta fizica si psihica.

Uneori, rapiditatea te seaca de spontaneitatea. Mergi pe jos si ai sansa sa traiesti viata din plin. O plimbare zilnica te scapa de stres, calorii in exces si aglomeratia din mijloacele de transport in comun.

Alergand, vei simti energia copilului din tine. Sedentarismul e al nimanui!

Nu e nevoie sa fii un profesionist, si tu poti dansa in felul tau. E vorba de tine si de putina muzica.

Utilizeaza optiunea " Cauta", implementata facebook-ului, pentru a regasi campania " Foloseste-ti picioarele". Alatura-te acestui proiect non profit, adresat tuturor oamenilor de toate varstele.

Curand nu ne va mai fi rusine cu noi, ne vom acorda mai multa atentie trupului pe care il avem si vom stii sa luptam pentru un echilibru al vietii.

Totusi, daca te seaca aceasta campanie, inseamna ca nu esti departe de a-ti bate joc de sanatatea ta. Obezitatea vine in sprijinul tau din momentul in care incepi sa-ti neglijezi viata cu totul.

Sanatos inseamna putin din fiecare.

Doresti sa promovezi aceasta campanie? Lasa-mi un comentariu, aici, pe blog, pentru a putea stabili anumite detalii "tehnice".

Aceasta campanie nu sprijina niciun partid si nu plateste pe nimeni pentru un asa zis "ajutor". Faci pentru ca iti doresti! Nu te obliga nimeni.

duminică, 18 iulie 2010

| Manole moarta, Diaconescu cu banii in buzunar |

Suntem experti cand vine vorba de prostie. Unii o exprima, altii profitam de pe urma ei.

Cand moare un artist, se face promovare la greu, trebuie sa stie o lume'ntraga despre "eveniment", cat viata persista, parca sufletul respectiv nu exista pentru MUST media. Incep sa-mi fac planuri pentru sinuciderea mea, macar pentru cateva zile, astfel imi voi promova numele si voi fi pe primele pagini, oriunde in tara asta ce poarta prezervativ la intrare in contact cu inteligenta.

Poate nu are prea multi dinti in gura, dar Diaconescu nu e un oarecare. A manipula, pentru el, inseamna a trai. E o chestiune de viata si de moarte, orice vede, tranforma intr-un subiect de nota patru cu indulgenta. Cum romanul nu stie unde sunt ascunse valorile, pune botul si linge, incultura pe bat, servita la televizor, pana la epuizare.

Diaconescu ne distrage atentia, la fel ca toti ceilalti ce inventeaza SENZATIONALUL!

Madalina Manole a murit pentru asa i-a fost scris. S-a sinucis sau cineva a lucrat mult la o idee criminala. Important e ca ea nu mai exista, restul e inutil. Cei ce se dau acum viteji si fani ai ei, sunt echivalentul unui zero. Cat inima artistului traieste, fanul sta ascuns sau e chiar inexistent.

Profitati de cei ce inca sunt in viata si va pot aduce fericirea in bratele voastre. Iubiti ceea ce pentru urmatoarea clipa poate deveni aminitire. Cand te astepti mai putin, poate deveni prea tarziu.

Vor muri toti, rand pe rand, iar Diaconescu si restu', vor profita din plin. Voi va veti uita la televizor si va fi suficient ca sa uitati cat de frumoasa e viata privita prin ochii vostri.

Greseala voastra, greseala mea. Banii nu-ti aduc decat varsare de fericire direct in vasul de la veceu.

Te-am iubit si te iubesc, mass media mea idioata. Te rog, trezeste-te cat inca nu s-au prostit toti!

sâmbătă, 17 iulie 2010

| Pe fruntea ta zace o eticheta |

Adevarul e ca nu va mai trece multa vreme si vom purta asupra noastra si coduri de bare, poate chiar vom suporta si scanarea neintrerupta si vom fi contorizati pentru tot ce gura noastra imbuca.

Nu mi-ar parea rau sa simt cum cineva ma urmareste si sa am senzatia ca statului ii pasa. Dar visele astea se implinesc doar pentru vedete, aici, intre noi, supravietuim doar din respect si barfa.

Fruntea noastra lucioasa de-atata caldura bine-venita, surprinde ochii celor cu stare, iar vorbele curg din curiozitate. Rar intalnesti chipuri cu scoci la gura, fiecare vrea comunicare. Parca ii si simti cum au pofta sa-ti povesteasca ce a facut vecina sau cum e imbracata fufa ce zace plina de viata la semafor si asteaptand un nou tip de claxon penetrant si cu "valoare".

De cand ne stim... De cand ne stim? Va spun eu, de cand se povesteste de noi, inca de la prima boacana iritanta practicata pe adulti. Inca de atunci, invatam sa studiem omul si sa-i dam o nota in mintea noastra. Daca nu stim sa numaram pana la zece, incercam cu niste calificative sau expresii ale chipului nostru diabolesc de credincios vietii.

In alta ordine de idei, ne sustinem unii pe altii si ne adunam in bisericute pentru a ne impartasi experienta noastra de viata. Intotdeauna, exista unu' mai "cocos" si altu' mai fraier. La final, gaina castiga detasat, desi cineva i-a furat ouale.

Nu v-ati prins inca? Ne judecam unii pe altii si uitam de noi. Atentia si aprecierea e pentru ceea ce vad ochii nostri. Chiar si orbii vad... dincolo de aparente.

Noi suntem ceea ce ne dicteaza ceilalti. Conteaza de cele mai multe ori gura lumii, nu putem trai fara ca ea sa ne bage in seama si ne opunem parerilor rupte din realitate care de cele mai multe ori sunt si negative.

Eticheta de pe fruntea noastra, arata cat de studiati suntem de ceilalti. Am facut o coletie de pareri in mintea noastra, iar noi, in oglinda, ne vedem asa cum ceilalti ne-au descris. Am uitat sa ne descoperim pe noi insine si sa inchidem vocea din exterior.

Frumosul vine din interior, doar tu esti important pentru fiinta ta. Ambitioneaza-te si rupe eticheta!

Macar fa-ti un tatuaj si sustine-ti calitatile in fiecare litera inscriptionata pe pielea "muncii".

La final, dupa ce murim, va iesi la suprafata adevarata caracterizare: doar pamantul si viermii il vor mai cunoaste. Si totusi, a fost un om bun...

joi, 15 iulie 2010

| Vara asta traiesc! |

Sunt momente in viata asta ce vin pentru prima oara. Am senzatia ca mi se face pielea gainii si ma balbai fara incetare. Imi tremura vocea de vreau sa spun ceva, iar dorinta o soptesc in taina.

Am inceput sa ne bucuram atunci cand intram in contact cu non valorile, am inceput sa urlam atunci cand ni se cere tacerea si desenam avioane pe-asfalt chiar daca multi n-au zburat decat in visele de noapte.

Vara asta vreau sa scap de canicula, sa "ard" pe interior si sa imi exteriorizez fericirea. Inca o tin in mine, de teama ca nu cumva cineva sa-mi rapeasca ceea ce am doar eu. Stiu, sunt un egoist fara masura, dar nu as putea sa risc asa usor. Totusi, m-am gandit sa ofer cateva momente "sclipitoare si sa vad cum reactioneaza "natiunea". Si sa nu uit, sunt acelasi eu: mic, pervers si cu suflet mare.


Cuvintele ma ajuta sa ma descarc si sa va transmit ceea ce verbal "uit". Sunt in incercarea timpului si tot ceea ce interactioneaza cu mine e purtat de vant pana la o statie mai flexibila. Asta nu inseamna ca sunt un dur sau ca sunt infipt in pamant fara sa am acces la indoire, ci ca accept din ce in ce mai putini oameni pe langa mine. Nu e vina nimanui, sunt doar alte cliterii dupa care imi dezordonez nelinistea.

Imi fac de cap inca de la apusul soarelui si amestec alcoolul in limitele orizontului, nu specific mai mult decat trebuie si nu rezist a ramane in pustiu. Singuratatea mi-o regasesc pe o alta planeta, iar NOI, am devenit o singura persoana.

Vara asta sa tina toata viata si ceea ce e nepretuit si netrait de altii sa fie aplicat pe pielea noastra bronzata de aglomeratia razelor de soare.

Mai ramane sa-mi cumpar nevoia de a spera la o stare cel putin comuna, sa privesc cum in jurul meu se perinda oameni cu zambetul pe buze, oameni ce ma suporta asa cum sunt, care nu imi tin calea si care nu-mi doresc raul. Iar cine vrea sa ma urasca, are tot dreptul, nu condamn pe nimeni, dar va rog, lasa-ti-ma sa respir.

Voi face curand cunostinta cu briza si voi incerca sa nu mi-o trag doar trupului meu. Imi va fugi nisipul de sub picioare si voi clatina apa pana la epuizare. Vara asta voi face valuri si voi pluti.

Sper ca voi invata sa innot si ca marea imi va fi pe masura asteptarilor. In caz contrar, ma voi refugia in noapte si voi privi pata de luna de pe cer, voi dormi zilele si noptile vor radia de activitate.

Mi-e rusine de talpile celor ce calca doar stramb. Mi-e teama de cate becuri vor mai sparge "iluminatii", mi-e greu sa nu spun unde lumea a ajuns si nu retin sa ne fi impus cineva asta!

Pe ea o includ pana in maduva oaselor mele! Acum, traiesc...

duminică, 11 iulie 2010

| De ce mi-e scarba de Bote? |

As sta sa barfesc cu voi, excitatele mele, pentru o vreme lunga, dar nu despre un om ce se vinde, ca pe o carne, petru putin sex si o musamalizare a adevaratelor lui pofte trupesti.

Am "auzit" un zvon, cum ca Bote ar fi gay si ca isi cheama feminitatea sa dantuie pe langa el, doar din respect si pentru a nu se da de gol. Parfumul lui se vinde ca pepenii in piata, iar Bianca e o alta carnoasa ce nu stie cum sa mai ajunga in bratele lui.

A fost prezent in show-ul "Dansez pentru tine", si asta doar ca sa se vaite si sa arate si mai mult cat suflet are el. ProTV-ul are un PR nebunesc de bun. Adica, din prost, face destept si din egoist, un mic Dumnezeu.

Ma oftic si plang noptile prin baie din cauza lui Bote. Nu pot sa adorm fara sa imi fac un plan despre cat de celebru trebuie sa devin si eu, exact ca si el.

Mai nou, toate genurile de femei, s-au strans intr-un show stupid, ca sa cucereasca burlacul din inima falsului nostru iubaret.

Inca vreo zece ani de penetrare continua si bilele lui nu vor mai propulsa decat obisnuinta.

Si stiti cine e vinovat pentru faima lui? Noi, astia care il tot promovam, chiar si eu, scriind acest post.

Mai bine ramanea la hainele lui, la materialele de peste hotare si mica lui creativitatea.

Acum e prea mare ca sa se mai uite la trenul personal cu care circula in adolescenta.

Un pic de PRO, ceva din Antena 1 si uite-l cum zboara prin gurile oamenilor.

E frumos ca are bani! Zi de zi, trece viata pe langa unii. Pacat ca nu ne dam seama de frumusetea a ceea ce ne inconjoara decat in ultimele momente.

Bote este un produs televizat ce sta asezat in majoritatea ecranelor si pe care PROSTIA il cumpara.

Nu-mi retrag cuvintele!

vineri, 25 iunie 2010

| Am luat-o razna |

Cand vara ar vrea sa graiasca canicula si bronz uniform, eu stau si tremur in casa, fara sa-mi mai dau explicatii pentru tornadele spontane ce apar prin draga noastra tarisoara.

Hai sa tragem pe nas miros de viata, de aer de munte, de mass media adusa la tacere. Hai sa luptam pentru succes si sampanie.

Mi s-a scarbit de ceea ce aud si vad la televizor, de mirosul crud de rahat ce-l provoaca ziarele, de radiourile ce nici nu mai stiu muzica.

In timp ce multe femei se vor declara curve, barbatii vor suferi de o impotenta continua. Nimeni nu e capabil de purificare, traim intr-un haos ce ne conecteaza.

Nu exista clipa in care sa nu-mi dau dreptate. Imi spun cat de frumoasa ar fi "izolarea" mea in varf de munte, aducerea oceanului la picioarele mele, plutirea mea in spatiu, starea de drogare deloc ileagala, fumul industrial sters din plamanii mei.

Nu va trebui sa mai aveti multa rabdare, apogeul prostiei se va arata indata. Deja traim intr-o lume violata, intr-o intimitate de altii controlata, in globul ce unii il pateaza fara sa le pese. Fa o crima, omoara o veste!

Cladeste din ideile si dorintele tale un zid puternic, astfel vei reusi sa te aperi, sa distrugi gurile rele ce "macane" ca niste rate, sa tocesti graiul timbrului diavolesc.

Am luat-o razna, ne-am lovit puternic si nu recunostem. Ne curge sange si nu ne doare. Ne spalam si reusim o capodopera: zoaie.

Cine nu rezista, asteapta sfarsitul. Cine nu rezista, nu traieste. Cine nu rezista, nici nu s-a nascut. Ne bucuram, rezista o lume'ntreaga!

Cum sa nu innebunesti cand e criza, cand vezi ca buzunarul iti e tot mai gol, cand trupul cel penetrai de-o vecie, acum te respinge, cand masina si motorul iti zac in parcare?

Imi adaug accesoriile favorite si car pe capul meu o pereche de casti. Ma deconectez in stilul meu si cutremurul il simt in vene. Am toata viata in mainile mele si nu-mi vreau decat fericire, eu imi aleg starea. Paradox!

Si inca astept sa ma surprinda o ploaie torida, sa-mi ia nisipul dintre degete, sa rupa castele din vama. Sa ma "rastingnesc" cu inceputul lunii si sa beau o bere deloc singur.

Mai tarziu ea sa ma gandile in tapla, sa facem amor si sa ne prinda valurile, sa purtam dupa noi pahare si Jack... si-o sticla de cola.

Abia la final incepem sa respiram si ne mintim ca ne e cald, apoi ne e frig, apoi ne sarutam, ramanem pana la rasarit imbratisati.

Roaga-te sa nu sune alarma, sa nu ne dea de gol lumina, sa mai ramanem pentru o vreme sub clar de stele, sa fie magia de la 1400, sa rupem suflete din mijlocul pustietatii.

Iar pentru final de dragoste, s-o tinem asa inca zece vieti. Pentru inceput de iubire, sa ne dam cu crema de protectie.

Mi-ai bronzat sufletul! O sa tina o vara, o viata!

In lumea asta se poarta razna! Saruta-ma, ma!

miercuri, 23 iunie 2010

| Prost să fii, facebook să ai |

E na, doar nu va crede cineva că eu mut munţii din loc pentru a critica o comunitate în care până şi eu m-am înscris, dar mergând mai departe de obsesie şi de prostie, mă pot lovi de consumul excesiv de nimic în faţa calculatorului.
Cumpăraţi-vă un acvariu sau mai treceţi pe la bunici, pe la ţară, asta dacă vă doriţi suficient de mult să "munciţi", aşa cum faceţi pe faisbucul dumnezeiesc.


Voi, ăştia cu mintea seacă, să nu vă pună click-ul mouse-ului să vă faceţi cont şi pe ASTA, că se face România de totul de râs.


Dacă nu ştiaţi, această reţea de socializare nu e departe de hi5, doar că IQ-ul este, deocamdată, greu de atins pentru mulţi dintre romani. Iertat să fiu, dar cine se simte, chiar e!


De ce faisbuc? "Am zis să fiu şi eu "cool" & "trendy", la fel ca ceilalţi prieteni ai mei, să nu ies din rândul anturajului şi să mă fac celebritate", aşa mi-a răspuns o dragă ascultătoare în show-ul mETROnET în NOAPTE.


Mulţi nu cunosc, puţini sunt cei ce au cont. Virusul va face incizie până şi în cea mai sărăcăcioasă căsuţa, nu de alta, dar ar fi o ruşine să nu urmezi turma cea de toate nopţile pierdute. Mai în glumă, mai deloc, messenger-ul va face poc, se va pune pe stop, va fi dus la închisoare pentru 29 de... secunde, cam cât rezista un individ fără logare de la pornirea pc-ului.


Noua modă va fi turbarea, vor ieşi bulbuci la gură, se va încinge creierul, vor exploda bitii invizibili, se vor încrunta mădularele şi se vor usca scoicile la aflarea veştii:
A picat net-ul!

miercuri, 19 mai 2010

| Prostituție muzicală |

Sunt un vinovat. Mă prostituez și-mi place comercialul. Poate că doar curva din mine și-a dat seama cât de interesantă poate fi boceală ce-o practică artiștii noștri români, dar foarte curând îți va veni și ție rândul.

Eu mă prostituez, iar ei câștigă bani și imagine pe seama urechilor mele. Nu e ca și cum aș sta tăvălit pe trotuarul de la kilometru cerșind un amărât de hit, e o falsă iubire între voce și negativ.
Boala creierului se înfiripă încă de la primul "play" și ceea ce-ți pare a fi original sau ieșit din comun, e defapt un cover al trecutului.

Manelistii sunt autentici, fură pe față și cântă cât îi ține glasul. Sunt niște fideli ai prostiei și nu îmi e teamă să-i apreciez pentru asta.

Muzicalitate frate, o ciorbă de cuvinte chinuite și aruncate la'ntamplare, o voce răgușită sau pițigăiată. Botoxate și siliconate, eronate și manechinuite. Un sex plin de manipulare și tuturor le miroase a bine.

Nu vă mai luati de MUST Media, ei arată o realitate dureroasă a prostiei care se vinde ca o pastilă a fericirii.

Au răgușit înainte de vreme, și-au arătat trupul fără magie, s-au penetrat cu și fără plastic, s-au lins pe bot de încercările vremii, au murit și falsează un zâmbet.

Mâine apare un nou videoclip! Tu ești vinovat dacă judeci valorile în mod greșit.

vineri, 7 mai 2010

| Cand gresesc |

Am de pierdut si nu-mi place sa spun asta. Ma linistesc si ma plimb prin orasul asta linistit in mijlocul noptii. Imi e tare dor sa va mai scriu cate ceva din viata mea in acest virtual usor de venerat. Sunt pasibil de "inchisoare", desi nu am omorat niciun suflet.

Nu prea scriu, nu-mi place tastatura, iar scaunul ma incomodeaza. Din picioare prestez mai greu si-mi pierd ideile.

Mi se pare ca banalitatile vin cu putere din urma si ma ataca fara sa am vreun mod de aparare. Sunt singur impotriva vantului si toti ma vor rapus la pamant. Parca zici c-ar fi mai fericiti fara mine.

Si vreau sa-ti transmit ca noptile sunt facute pentru a fi traite in doi, cu oleaca de tuica sau vin rosu, de preferat sa nu fie de la biserica. Cand te-a luat capul, poti sa incepi distractia, peretii se indoaie si sufletul se jupoaie. Doar o vlaga a trupului ar mai striga, ochii te tradeaza. Betia se instaleaza fara sa scurtezi tu timpul.

Am o relatie stabila cu lumea mea si iubesc universul. Simte-te si simte-ma.

Si recunosc, sunt uneori atat de stupid incat merit palme cu viteza luminii, mai multa violenta decat ar darui un violator sau un criminal in serie. Pasesc cu gandul spre Sibiu si spre Sighisoara, iar ceea ce-mi vine instant in rafale de imagini, e camaruta in care ne-am strecurat si am adormit ca niste pui abia nascuti.

In reteta fericirii s-a mai adaugat un personaj: ursuletul.

Iar cand gresesc, vreau sa dau timpu'napoi.

sâmbătă, 10 aprilie 2010

| Minumagica mea! |

Sunt sentimente ce nasc trairi cu functii neintalnite nici macar in ploile torentiale ce ar vrea sa faca dragoste cu chipul tau. Ruga mintii tale e sa ramai in starea asta pana la sfarsitul sfarsitului, iar fentarea timpului sa fie la cheremul tau.

Pune-te in locul lui Dumnezeu si judeca-te cat poti de subiectiv, ofera-ti o sansa atunci cand altii pica din nori, cumpara-ti aripi noi, imbraca-te in ciocolata si jura-ti mireasma de vanilie.

S-a trezit si s-a'ntrebat ce fac... am adormit-o, am lasat-o sa venereze visul. Nu vreau sa se foieasca, vreau ca somnul sa-i fie amortitor de bun sau ca o stana de piatra ce iubeste miscarea in lumea ascunsa in ochii unei balerine adormite.

Un fluture se ia la'ntrecere c'un zmeu, iar tastele mele se scuza, inca produc zgomot deloc usor. Si muzica s-a stins, doar in imaginatia mea mai "urla", iar neuronii petrec in betie.

Ma retrag spre un coltisor plin de fericire, simt cum pielea ei fierbinte ma'nveleste si cedez dorintei.

Nu de mult, s-a nascut un nou cuvant: minumagic(a)

Minumagica mea, e timpul nostru in doi!

joi, 1 aprilie 2010

| Care e frecventa ta? |

Ce-ti mai face nemurirea sufletului tau? Cu ce-ti mai ungi replicile ca sa reusesti la agatat batai de cap? Ce haine si parfumuri "scumpe" ti-ai mai achizitionat si cum mai comunici tu cu potentialul tau de cearceaf?

Adevar graiesc prin tastele astea, asa ca nu va sfiiti sa ma aprobati si sa va laudati ca detineti un cod, un cifru, un tainc al vostru, o frecventa pe care nu o sugerati decat in clipele mult prea hormonizate, sau atunci cand sentimentele va sunt zdrobite exact ca pieptul de pui inainte de a deveni snitel. Ca sa va treaca mai usor, beti ceva inainte!

Frecventa ta e compusa din dorintele pe care le ai de la viitoarea, actuala si fosta partenera de viata, exact in ordinea expusa aici, in scris.

Prima data esti nemultumit de ceva din prezent si tinzi la a-ti dori mai mult din ceea ce iti daruieste exteriorul, apoi te multumesti cu ceea ce prezentul iti "indeasa" fara rasuflare, iar in clipele cele mai nostalgice, te apuca un dor nebun de trecut, cat sa iti mai iei si de acolo cateva dorinte, satisfacute sau nu. Frecventa se compune si devine in momentul trairii un fel de ceata cu ploaie si cu soare, iar in cele din urma poate rezulta o floare mica, un pas spre un alt grai prin universul surd cu mutii si invers. Hai ca v-am zis-o!

Tragem o linie imaginara si ne destindem mai la vedere. Gagica pe care tu ai pus ochii e mult prea "sus" pentru tine. Ca sa o poti agata, ai nevoie de asa zisa arta a seductiei, apoi de curaj, ceva banuti pe card si prin buzunare si de atractia ta "fatala". O bautura fina si priza la public. Toate compun frecventa!

Exista o categorie aparte ce crede ca frecventa se rezuma doar la compatibilitatea sexuala, dar noua moda impune comunicarea de dinainte si de dupa, un fel de abureala la rece si cu ea moale, sau "minte-ma frumos ca-mi place...".

Ultimul gand ce macina micul meu creier e sa lamuresc o treaba cu tine, cititorul meu inventiv. Nu vreau sa confunzi frecventa pe care o detine intr-un anumit punct, radio-ul tau in banda AM sau FM, ci vreau sa tratezi totul ca atare.

Multumesc pentru citire si spor la cautare, chiar si online.

vineri, 26 martie 2010

| Retrage-te cat inca nu te-au uitat toti |

Sa te saturi de vedetisme si sa mai dai jos niste kilograme bune de pe tine! Nu e voie sa ramai aceeasi persoana ironica! Nu mai pot rezista sa aud cum te chinui sa scoti doua cuvinte din gura, crezand ca o lume'ntreaga se-amuza pe seama creativitatii tale.

Te-ai invechit si noua generatie te-a facut pe la spate. Ai disparut partial si doar zgomotul gurii tale mai reuseste sa polueze o frecventa, maxim doua. Si inca reusesti sa te suporti, lacrimezi o data pe an si te tranformi intr-un monstru. Inca mai poti scapa, inca mai poti musca din momeala mea, inca mai poti face un suicid cu destinatie directa spre egoism.
Ideea e ca te-ai cam afumat de la tigarile tale scumpe si curand vei fi servit pe tava canibalilor inchipuiti. Nu stiu, dar cred ca sunt cativa care ar vrea sa te manace de viu, sa simti si tu un flit in fata ta.

Iar daca sufla vantu' e posibil sa salivezi la saliva norilor, dar cum capu' iti e prea sus, vei cadea in prima groapa adanca si umeda.

Masina ce-ti mai face? Mai incapi in ea? Tot pe bonuri bagi lichid? Tot rasul ala prostesc de parasuta nepatrunsa il ai?

Vei da faliment in clipa urmatoare si multi vor afla vestea. Nu le spune ca ai fost cu boase, ca te vor face impotent. Da-ti curs imaginatiei si renunta la a mai fi cu gandul la fosta ta gagica senzuala. S-a inscris de mult in agenda celor mediatizati si la putere. Acum ramane sa mai dai pizza pe gratis si sa renunti la shaorma, sa lepezi chilotii si sa-ti faci poza la ea... Hosteaz-o si pe facebook!

Nu regret ca sunt rautacios, am o doza de realism in mine ce zbiara si-mi spune sa ma exprim. Eu ma abtin putin!

Trage pe nas aer curat si nu mai merge in basini!

joi, 25 martie 2010

| Cine vrea un idiot? |

Futomodelul lu' Monica e pe toate blogurile si asta nu excita! Voi nu vedeti ca il promovati si mai mult? Voi nu vedeti ca facem Romania sa puta si mai rau?

Ne prapadim de ras, dar pe riscul nostru. Eu am inteles, e foame de trafic, dar nici in halul asta. Internetul a ajuns sa ne strice de multe ori ziua, sau sa ne faca dependenti de prostia altora.

Gargara stirilor mondene ne creeaza cruci in sange, iar conexiunea cu lumea intreaga ne face sa ne virusam venele si gandirea. Hartia igienica e acum pe post de servetel nazal. Am racit, ma lasa rece...

Frumuselul Romaniei cretinizeaza profund MUST media. Sa fie el fericit la suprafata, ca in interiorul lui zace o mare de cuvinte non culturalizate. Un nou idiot pe prima pagina!

" Taticu' lu' baiatu' asta", Botezatu', il lauda pe unde poate si el, desi nu cu multa vreme in urma, la Capatos in emisiune, il facea de cacao cu lapte. Sugativa si Bote asta.

Pana diseara, nu va exista om sa nu stie de Romania noastra cu tot cu englezismele noastre pocitoare. Romana nu ne mai place!

E trist. "Tu" nici nu stii, cat de idiot incepi sa fii!

P.S. Cine are chilotei sau boxeri de aici, sa taca!

| Floricica infloreste |

Nu am plecat prea departe, ci doar scriu mai rar, asta pana cand imi revine net-ul in forta. Multumesc celor care in fiecare zi ma injura pentru neprezenta mea online, dar si celor ce sunt fericiti ca au "scapat" de un "infractor" somnambul.

Ma lupt cu o raceala care vrea sa ma dea gata si sunt pe punctul de a initia un program cat mai strict pentru mine, ca sa pot face totul cat mai coerent. Pe romaneste, incerc sa fac ordine prin lucrusoarele mele si sa decad din norisorii pufosi.

Aterizez pe pamantul prospat umezit si cu prima racheta ma indrept spre Marte. Sunt in asteptare de floricele si de natura vie. Sper ca Pastele sa ma surprinda cu o imagine a verdelui in forta.

Foarte curand va voi invada de informatii. Nu va las in pace! Un razboi placut intre mine si tine, un castig reciproc si un timp mai pe slow, asta in limitele extazului.

vineri, 26 februarie 2010

| Prezervativul te cauta |

Un latex ce sta asezat comod in multe din magazinele ce le detine intreaga lume. Un stop pe care ti-l pui, o infranare care te "ajuta" sa ai un viitor mai sanatos si mai "fericit". O penetrare mai in forta, dar cu mai putina placere. Contopirea sufera un handicap, iar isteria "cometelor" e in voie. O "crima" urmeaza, un sex salbatic cu gust si miros de banana!

mTROnET in NOAPTE e emisiunea pe care o moderez la Alpha Tv si Radio Alpha Net de luni pana joi de la 22:30 pana dupa miezul noptii. In noaptea asta am vorbit un pic mai fara perdea, am mentinut bunul simt in aer si am primit pareri virtuale sau la telefon.

Sexul e la purtator pentru un intreg popor. Cine nu are alt trup, are masturbare la greu. Prezervativul s-a cam expirat si "povestile" babesti se reintroduc in sat. Vechile, au devenit noi metode contraceptive. Avem foite de ceapa, buretei inmuiati in otet, Coca-Cola pe post de lichid ce curata scoica umeda dupa folosire, totul cat mai ieftin si mai periculos. Pastilele cica ingrasa, iar metoda calendarului e "fumata" si uitata. Cei mai multi merg pe principiul, ma distrez si ma retrag la timp.

Barbatul are tendita de a impinge, iar cand se apropie de "punctare", cu greu se mai indura sa plece din locul mult prea arzator. Totul ia foc, iar doua trupuri golase se unesc, betia ii baga in ceata, iar dimineata ii face mai lucizi decat s-ar fi asteptat.

Oare chiar s-a intamplat?

Sa nu vi se para stupid, dar femeile sunt cele care vor sex neprotejat, au pretentia de a nu simti un ceva in stil vibrator, vor totul sau nimic. Daca nu... degete!

Multumesc celor ce s-au exprimat in legatura cu acest subiect si sper ca simtirea sa fie mai presus de miscare du-te vino.

Si mai renuntati la tigarile alea, poate asa aveti bani sa va luati un Durex ceva...

duminică, 21 februarie 2010

| Nu doar cavitatile ei |

Te arunci cu capu' intre picioarele ei. Pentru acel moment te simti excelent. Iti tremura neuronii, iar buricele degetelor vor sa atinga usor cea mai fina parte a ei. Nu esti decat un alt pervers romantic ce vrea sa impinga intr-un final.

Postura ta de cautator e timida si penibila. Unele lucruri nu vor multa asteptare, tu mai mult ca oricand vrei penetrare. Si ca sa te inscri in nenumarate randuri, inchizi ochii si visezi. Madularul iti deschide noi orizonturi, doar ca cearceaful nu te lasa sa iesi din el. Tu nu iti doresti tot trupul, tu ai ochelari de cal, vezi doar gauri.

Suporti un anonimat continuu, te legi la ochi si urechile'ti sunt surde. Faci doar cateva miscari, aceleasi, iar durata se tot apropie de pustiu. Curand recunosti ca te-ai nascut ca sa fii doar o curva!

Inainte sa te nasti ti s-a spus ca ai suflet, dar cavitatile vazute in jurul tau te-au vandut inca de la primul sfarc ce l-ai simtit in gura. Pentru inceput a fost doar foamea, acum e dorinta sa faci ce-ai vazut la TV.

Hormonii din tine saliveaza dupa femeia din boscheti si daca ai mai sta potolit o vreme, ai ramane stana de piatra, excitat, holbandu-te la pozitia "murdara" a femeii de serviciu.

Mascul feroce ce esti tu, doar cavitati ai vrea sa umpli! Eu ma abtin, dar tot ca tine sunt. Ma bate gandu' sa te'ntrec!

Cine nu recunoaste, tampeste! Abia astepti sa vina vara, sa'ti umezesti botul alcoolizat dupa fiecare trup golas, sa ti se scoale si sa te bagi in apa ca sa te manifesti, sa vrei si sa nu-ti primesti bucata. Dar las' ca vine noaptea! Te dezlantui pe putini bani, profiti de o beata ce-ti sugereaza ideea despre viata. Sa-ti spun ca esti in Vama?!

Fie vorba intre noi, daca e vorba doar de cavitate, de ce nu vrei sa te faci zoofil? De ce sa nu poftesti orgie? Hai baga-te la o tura de lesbi si "gay-ism"... purcede dincolo de liniste.

Un haos pentru tine! Esti sus? Da-ti drumu'!

luni, 8 februarie 2010

| Orgie de Valentine's Day |

Intr-o oarecare masura, pana si fulgii de nea s-au strans pentru un manifest unit in care perversiunea e legata de aer si de pamant. Romantismul se duce de rapa. Singura escapada de care mai poate profita omenirea se afla in complexul satisfacerii absolute, in doi.

Toate site-uri bubuie de trafic, mai nou se poarta americanismele. Trebuie, suntem ca si obligati sa luam ce e mai "bun" de la ei. O sarbataore care e daruita, cica, indragostilor. Atunci e momentul in care "inimosii" folosesc clasicul "te iubesc", dupa care totul se duce de rapa.

O zi in care gesturile frumoase sunt ridicate peste fileu, toti explodeaza de pozitiv, toti spun cat de fericiti sunt ei. Dar in fond se mint! Asta pentru ca tot "discursul sufletului" tine mai putin de 24 de ore.

O alta "sarbatoare" pe care ne-am bagat-o in sange. De dragobete am uitat de mult, de iubire nici nu stim, dar banii ii cheltuim. Moda ne face pe la spate, societatea ne spune cine sa fim, iar noi ametim si atragem migrene suspecte. Devenim pe zi ce trece un terci tot mai toxic, roboti crescuti de "vantul ce se simte". O sa luam foc de la prea multa energie. Ne trebuie o protectie! Nu flacara violet e solutia!

Si multi sunt cei ce se vor caza in "luxuri calduroase" pentru cateva zile. Multi vor experimenta orgia si vor spune aproape de penibil ceva... "magic".

Idiotenia se petrece dupa calendar, ce se simte cu adevarat se manifesta clipa de clipa, un izvor nelimitat. Nimeni nu are dreptul la baraj, restrictiile sunt pentru tampitii ce vor blank in viata lor. Inima ar vrea alt ritm. Tacere?

Si incerc sa ma abtin, vreau sa pastrez o perdea dupa care eu gandesc, nu doresc umezire din citire si nici frecare, doar mai multa profunzime.

Ca tot aud zvonuri, nu pot sa imi tin degetele, iti comunic, orgia contine si pastile! E nevoie de o doza de nebunie nedorita, de magazinele de vise si de un ilegal, plus bautura. Fumul impute, betia rupe.

Dimineata se trezesc aproape toti. Afectiunea e ca o lamaie rasa, iar gaurile sunt dezlantuite, mai incapatoare, dar full.

Cum se termina totul? Cu aducerea aminte! "Mda..."

miercuri, 3 februarie 2010

| Spune ce simti |

Am inceput sa generalizam si sa credem intr-o lume care merge in stil robotic. Nu se paseste deloc stramb, nu se fac diferente, toti stiu ca intr-o zi finalul ii va regasi.

Imediat ce ai facut pact cu "extravaginalul" ai sansa sa observi cum societatea iti dicteaza. De la primele plansete pocite ti se sugereaza sa taci, mai tarziu stii sa te folosesti de lacrimi ca sa obtii ceva, iar curand, in prezent, plangi pentru ca asa-ti vine. Nu prea exista motive de bucurie, asa ni se spune.

Cand ceilalti cred esti destul de "copt", incep sa te modeleze. Toti te anunta ca viata e grea si ca nu ai ce cauta pe aici daca ai chef de visare. Mai nou ni se spune ca nu ne-am nascut in locul potrivit, altii parca ar vrea redirectionare. Cei mai indrazneti cred ca pe Marte se vor gasi cativa verzisori care sa ne rapeasca. Vise din carti visatoare.

Imi eliberez inima de energie negativa si stau ca o sugativa la panda asteptand puritatea greu de gasit.

Spune ce simti! Spune ca te doare cand nu simti si ca nimeni nu s-a nascut nesimtit. Spune-le ca toti vor tehnologie. Iar generalul ne provoaca ragusirea, tipam ca niste fraieri, ne agitam, iar altii castiga puncte de audienta.

Putine sunt locurile in care ma pot destrabala fara sa incalc regulile. Cei ce ma ocolesc au un motiv, iar eu cred ca e mai bine asa. Pot cerne simturile, raman cu ce e mai puternic.

Se spune ca un singur trunchi de bambus cu diametrul de 100 de centimetri nu e la fel de puternic ca 100 de trunchiuri de bambus cu diametru de un centimetru. Esenta trebuie impartita. Cere imperecherea in cat mai multe puncte!

Traim o telenovela, un "tanar si nelinistit" ce moare dupa noi!

Simt cum ma topesc ca o lumanare, ma evapor si imi doresc sa ma inspiri, sa nu lasi nimic din mine afara. Te rog!

Nu inghite! Simte! Fa mai mult decat sex!

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

| Colturi pline de barfe |

E frig si degetele se roaga de mine. Manusile din dotarea inexistenta imi cer acoperire permanenta. Sunt un incapatanat pe linia financiarului si nu suport invelirea. Complexul cel suport nu merita absolutul si nici macar vreo atentie, e un alt nimic pe care nu-l trec pe hartie, ramane doar o mica zgarietura pe suflet. Acum stii si tu, iar eu as vrea sa uit.

Ce complex? Barfa cea de toate zilele, cea din care ne infructam si pe care o imbogatim atunci cand ni se da ocazia. Din tantar, armasar. O competitie de care orcui ii e dor la un moment dat, dar unde se castiga doar din noroc.

Ma "bruiaza" simpla ei atingere, dar imi oxigeneaza inspiratia rupta din rai. Incearca sa-mi dicteze prin privirea ei, puterea ei de parapsiholog daruita si politicienilor.

Asteapta sa-mi zambeasca, o evit doar cat s-o tachinez, doar mintea barfeste ganduri mai perverse. Vrea sa zboare, canta si dorinta ei nu-i departe de realitate. Obiceiurile ei sunt de neoprit si razboiul cu sinele face parte din intelepciunea femeii.

Ma regasesc in mijlocul unui cerc perfect, ma simt ca in vid, sunetul petrece prin locuri stranii, umbrite de geometria de care eu n-am habar.

Matematic vorbind, adunand doua cantitati egale, ar trebui sa ne dea un dublu. Aplicatia poate fi setata si pe suflete pereche. Fericirea incepe cu dublu. Barfa serveste un zero!

Sa-mi canti intre limite si sa-mi spui c-am depasit etalonul. Sa-mi sugerezi trairea si sa nu am nevoie de amintiri, ci doar de prezent. Respir adanc, plamanii tai m-ajuta.

M-am dus s-o sarut. A renuntat pentru cateva batai de inima la integrame si pixul ei verde. Mi-a dat un pic din reciproc. Acum s-au adunat liniile. Totul e complet.

Urmeaza vizionarea unor monoloage imperfecte, o tenta de animatie, replici intalnite si putina lumina. Acum film! Nimic care sa strice comunicarea impecabila a monitorului cu ochii, doar ambalaj bine gandit cu miros de floricele(pe campii).

Se tipa, se vrea liniste, incepe de la fix. Va las ca sa pot sa va iau la loc!

marți, 12 ianuarie 2010

| Picioare subtiri? |


Nu te duce direct la picioare, in alta parte isi tine esenta!
Extensia dorintei unei femei e privirea. Nu o decodifici, nu o ai!

Trupul ei agitat de o buna vreme inspira sexualitatea si expira rabdarea ce-a ajuns pe ultimul drum. Pielea ei elimina feromoni naturali ce ar atrage masculul si de la o distanta de peste zece pasi. Atat de departe si totusi reuseste, te penetreaza pana la ultimul neuron, mintea se instaleaza in alt loc, iar femeia te pune pe seductie.
Exista femei care nu au un contur pur, dar care pacalesc ochiul barbatului putin alcolizat. Pudra e buna si ea, fondul de ten, bureteii, tocurile, plasticul colorat lipit de ochi, totul pentru perfectiune. O perdea dupa care se ascunde un suflet ratacit.

Picioarele ii sunt parca din revistele Playboy-ului fotosopat, iar lumina o are tinta pe ea. Se infatiseaza cu o tigara in gura, trage putin si nu lasa fumul prea usor. Isi intoxica o vreme plamanii, dupa care nu uita sa scape usor, usor, de inecaciune. Totul spre a atrage atentia.

E posibil sa aiba si un pahar plin cu ceva. Nu va bea mai mult de doua guri din el, nu singura, nu in multime.

O ea ce poarta chiloti negri pe motiv ca vrea sa fie "marcata". Si-a revenit din vechea poveste si crede ca-si va gasi fericirea, chiar si pentru o noapte, intr-o pustie societate inchisa in intunericul deranjat de putine lumini plimbarete. Un club in care zace muzica.

Tigara e stinsa imediat dupa abordare, nu vrea sa para o nepasatoare, vrea ceva diferit. Jocul cuvintelor incepe, femeia incepand subtil sa lase garda jos. Sunt doua scaune romantizate, pe unul e asezata ea, pe celalat se chinuie marcatorul sa cucereasca.

Ameteala se prezinta la datorie, iar starea preludiului e deja pe final. Se afiseaza amandoi spre iesire. Lumea le pare ca se clatina.
Prind aripi in primul hotel ce le iese in cale, iar restul miscarilor sunt destul de cunoscute, poate doar niste pahare in plus sparte ce vor fi achitate la predarea camerei. Actul se consuma pana in dimineata, dar lumina o surpinde singura pe ea. Nu trebuie sa achite vreo nota, nu e nicaieri, e in patul ei fidel ce-o cazeaza in fiecare noapte.

A visat frumos. O implinire ce-o putea simti pe pielea ei transpirata pana la calcaie...

luni, 11 ianuarie 2010

| Unde e cand nu e ? |

Ma bucur ca inca am abilitatea de a cauta, chiar daca locurile adevarate sunt descoperite abia la final. Dar la finalul cui? Eu nu cer un final, eu nu am nevoie de asa ceva, eu vreau etape si semnificatii, vreau profunzime si esenta.
Cand pierd ceva devin irascibil, mi se incalzesc talpile si fug ca sa transpir cu totul. Oriunde as scotoci, dau peste ceea ce cautam altadata, nimic din prezent.

Unde s-o fi ascuns? Chiar nu e de gasit? Observ ca reteaua functioneaza, iar o tanti draguta imi spune sa revin mai tarziu. E ceata, in mintea mea va incepe sa ploua. Imi voi masturba imaginatia si ma voi simti vinovat. De ce? Pentru ca am putut sa gandesc ca...

Nu sunt multe lucruri magice pe lumea astea. Magia nu e magica! Doar doua suflete invart magicul si-l ascund spre cautare. Nimeni nu-l gaseste, doar cineva...

Tot cineva ma indeamna sa-mi continui visele si sa ma instalez unde e cald si bine. Fericirea e acea senzatie de " burtica ce frige". Nici picioarele nu sunt mai prejos, ele au contact cu pamantul, ele suporta intreaga greutatea, mai putin pe orizontala.

Unde e? Aici? Cum, nu vezi? Sa-ti sugerez niste ochelari sau niste simturi mai dezvoltate?

A atinge nu inseamna a detine. E mult de vorbit, mai ales daca vrei ca a ta conexiune sa vina pe aceeasi frecventa cu o alta. Sa nu uitam de feedback, renumitul reciproc mai pe romaneste.

Anul 2010 e multumitor pentru cautatorii de comori reale, visatorii se vor izbi si vor vedea stele verzi. Se vor descoperi doar extraterestri multumiti de pasirea in noua lume.

Acum astept un sufletel calator...