| Stai sa-ti spun | [ceva]

O vorba, un cuvant sau poate doar un caracter rupt de realitate si lipit acolo unde cred eu ca isi are locul. Sa-ti spun cand am sa vreau din nou sa visez si cand sa incetezi a mai vorbi.

Taci pentru o clipa si ai sa vrei sa prelungesti totul la infinit. Stai sa-ti spun  despre fitele ce le au unii si totusi ei spun mai multe, dar totul fara rost. [comercial]

Sa-ti spun despre dragostea ce unii o cred inutila si trecatoare prin viata si prin stomac. Despre lucruri ce devin prioritati si vise ce se renunta la ele prea usor. Despre cum e sa nu vrei sa fie noapte ci doar apus de soare si despre cum e sa intri in reverie trezindu-te doar cand muzica a incetat a mai scoate "zgomote". [play again]

Despre monotonia si viata ta prea simpla pe care ti-o complici doar in situatii limita, si apoi sa te pot auzi cum spui " ce grea e viata" fara a-ti da seama ca e vina ta. Clar vrei sa-ti rostesc  altceva si sa schimb subiectul atunci cand ceva nu-ti convine.

Cauti un ritm continuu... sa inceapa de jos... si sa ajunga intr-un punct culminant, unde exista mai mult decat o dorinta si in aer...plutesti... si vrei sa spui orice-ti trece prin minte. Sper ca ai sa te temi de nimic si ai sa imbratisezi ceea ce eu numesc un real vis.

Plec si revin cu ceea ce vreu sa-ti mai spun, astept ca si tu sa spui ceva. Tacerea pentru mine nu-i raspuns e lasitate si m-am obisnuit altfel. [punct]

| Virginitatea mintii tale |

Imagineaza-ti cum te-ai pregatit atata timp sa-ti aranjezi toate dorintele pe o foaie a mintii tale si nici macar nu ai scris cu un pix, ci cu picaturi de ploaie, asta doar in mintea ta. O viata pe care ti-o traiesti si doar tu stii care e sensul ei adevarat.

Din clipa urmatoare te vei pregati sa-ti pierzi virginitatea. E partea ce tine de mai mult intim decat in mod normal, iti vei pierde virginitatea mintii tale. Cuiva te vei darui si ii vei spune tot ce ai pe suflet. Iti vei conecta sufletul tau la un altu' si te vei baza ca sa sunteti pe aceiasi lungime de unda.

Nu stiu cum e mintea ta, dar a mea e virgina. Am emotii si ma tem ca nu cumva sa fie doar o chestie de moment, sa cedez si sa ofer totul pe tava fara sa primesc nimic. Se intampla si fenomenul asta si cineva sigur se bucura, pacat ca nu sunt eu acea persoana. Acum nu sunt prea optimist, ma ingrijoreaza faptul ca vad tot mai multe chipuri triste si asta ma pune pe ganduri.

Prima data doare. Exista un final si trebuie sa fie cel mai bun. Reusesc macar sa termin? 

                                                 [citeste-ma asa cum imi doresc]

Iti dai seama ca de aici incolo vei stii tot ce e cu mine? Vei stii cand zambesc si cand ascund durerea dupa niste vorbe...iar tu va trebui doar sa ma treci dintr-o stare in alta, sa te joci cu mine si sa ma aduci pe linia de plutire.

Ma contrazic cu mintea mea, imi spune ca nu e pregatita, eu spun ca da... clar undeva e o problema si vreau ca tu sa mi-o rezolvi. Nu o sa ne protejam pentru ca riscul oricum e inevitabil...putem prelungi doar senzatia, restul e un basm ce la sfarsit se lasa cu vise...

Sa nu uit de ceas, am unul langa mine si pot spune ca e special, imi arata cat mai am de zambit... doar ca nu stiu cum sa ma orientez...limbile nu se misca...e blocat sau poate asteapta un impuls.

Am semnat un contract cu mintea mea. E multumita si vad ca si ea zambeste, e deja incantata... de acum o sa stiti exact cum gandeste[ea]... defapt doar cineva va stii, aici or sa fie mereu cuvinte intortochiate... dar cu un sens real pentru cine merita.

| Messenger-ul, o forma de comunicare fara limite |

In orice clipa gasim un nou utilizator pe messengerul asta gigantic. Totul se intampla instant, iar scrisorile sau sms-uri incep sa devina demodate[au murit deja]. Poti avea ce identitate vrei tu, poti sa-ti creezi prieteni sau poti sa-ti traiesti viata pe net si sa ti se para totul "cool", desi e posibil sa ai surprize.[era si o melodie pe tema asta]

Pe messenger oricine are tupeu sa tasteze orice fara a avea grija si la consecinte, un pustan de 14 ani in ziua de azi se crede smecher, sa nu mai spunem de "donsoarele" care stiu sa arate pe web mai mult decat trebuie, desi abia daca au buletin. Toti si toate cu tupeu si se cred in acelasi timp si niste creatii ce pot dobari totul in calea lor [fenomenul cocalari si pitipoance] [si asta tot un produs e].

Si apoi primesti chestii gen: "fraiere te floodez", "iti ard hard-ul", " te pic de pe mess" si multe alte expresii ce vor sa arate talentul unora in a face ce vor, dar numai de la distanta si nu " face to face".

Ce gasesti pe messenger? Mai mult decat ce vezi pe strada. Acolo ajungi sa cunosti omul, asa cum ar vrea el sa fie. Cel mai "naspa" om ajunge cel mai ok si asta pentru ca are in dotare niste poze descarcate de pe niste site-uri. Cel care e cu adevarat asa cum ar trebui se teama sa se afirme si nu spune mare lucru despre el. Messenger-ul e un inceput al tupeului manifestat pana acum doar in vise, urmeaza " fitza internauta" si clasa muncitoare a celor conectati non stop.

Clar, te gandesti ca in orice moment ar putea ca cineva sa-ti invadeze mintea si gandurile si asta doar pentru ca tehnologia "a suferit" modificari. Unii au profitat si inca profita, altii doar se bucura.

Acum nu prea mai stai la sala[net]... esti relaxat la tine in casa, poti sa te manifesti cum vrei tu si nimeni nu te va vedea, poate doar daca ai web cam-ul deschis.

Ar trebui sa inventam o zi a exprimarii internautilor. A multora ce se exprima direct prin taste, iar in realitate sunt acaparati de tacere, sunt muti, timizi si isi fac rostul in ganduri ci nu in vorbe. Probabil ar sori sa li se ia un dar din nastere.

Acum poti vedea foarte usor cum o fata chiar pana-n 14 ani practica o asa zisa "prostitutie" pe net, sau cum se exprima liber, dar fara cap. Vezi cum unii fura din buzunarul altora prin intermediul celor ce sunt indeajuns de naivi si sa nu uitam de categoria celor amorezati fara explicatii ci doar cu implicatii *materiale poate*.

Nu stiu cat succes are in ziua de azi un site de matrimoniale din Romania. Dar putini din cei si cele mai frumoase se regasesc pe acolo, restul cauta idealul care nu exista decat prin reviste, procesat la maximum, multumim si celor de la "sectiunea" make up.

Net, messenger, mirc, si hi5. Am auzit de toate si nu pot spune ca nu le-am utilizat niciodata, doar ca nu am abuzat de ele. Nu stiu care e partea buna in a face din tine un produs de vizulizat pe net, sau cat de bine te simti atunci cand vezi ca altu' are mai multe comment-uri decat tine.[trebuie totusi sa fii faimos,nu?]

Pana si blogurile din ziua de azi au un caracter comercial. Multi castiga si un banut si asta e un pas inainte, dar totusi oftica mare e ca nimic nu se rezuma decat la "productie". Trafic , feedback si publicitate. Altfel ar mai avea rost ?

De "maine" vom asculta radio doar pe net, vom citi presa tot pe net, vom stii sa ne conectam mintea la online si sa uitam de realitate. Net-ul e o forma ce nu are limite si care curand va acoperi intreaga lume de un nou fenomen, atunci greu vom mai suporta sa nu avem "www-ul" langa noi.

E de tinut minte ca... Poti sa te indragostesti pe messenger, poti fii cine vrei tu sa fii[asta'i ca din reclama], poti sa scrii despre oricine, sa vezi filme[pentru adulti chiar] [draga, se spune porno] , sa downloadezi muzica legal sau nu, sa injuri sau sa spui vorbe frumoase, poti orice. Totul e fara limite. Limiteaza totusi la a nu te distruge pe tine. Multumesc.

| Brunete, blonde si un pic roscate |

Trei genuri extrem de populare la fiecare pas. Le luam la rand si apoi normal ca tragem si o mica concluzie mai "tragica" sau domestica, asta pentru a nu supara pe nimeni.

Ma nimeresc pe strada, ma nimeresc sa merg si ma bucur de lucrul asta. Si mai mult, ador sa stiu ca se plimba si alte "lumi" pe langa mine si evident banuiti bine, ador sa vad fete la tot pasul. Probabil e varsta, sau obsesia, dar nu conteaza, nu's singurul si nu vad ce e atat de mare mirare. 

Le privesti din lateral, din fata sau din spate si te uiti exact la zonele care te atrag mai mult. Iti fug ochii chiar si in locuri "nesimtite" sau mai pentru perversi, desi posibil pe ea nu o deranjeaza. A, sa nu uit normal, vorbesc despre o ea, sau despre ele, despre fetele pe care inevitabil le observi si posibil iti fac pofta sa le privesti ca pe un film ce ruleaza sau ca pe o realitate dupa care salivezi, ma contrazic, probabil nu.

Acum le vedem cum se misca, usor, usor, exact asa cum au exersat in oglinda de multe ori, si uitand sa mai ajunga la timp acolo unde erau "solicitate". Off fetele astea. Au tot felul de miscari din solduri, de buze mai rujate si mai apetisate ce dau in natural desi te inseli, de priviri tot mai "ranitoare", dar care te ranesc doar psihic stiind  ca nu le poti avea pe toate, sau chiar pe niciuna in cazurile extreme. 

Ahh, prea mare introducerea asta. Sa lamurim, in sute de miliarde de fete, sau cate sunt ele intr-un grup, sau pe strada, zarim cu privirea noastra "expermentata" trei categorii de fete si luandu-le la nimereala, vedem roscata, bruneta si de ce nu blonda.

Vreau sa ma iau un pic de roscata. E posibil ca ea sa fie cea mai "wow" dintre toate si asta pentru ca are o culoare a parului ce nu o poti avea in mod natural, si ii dam un sfat sa incerce si cu mov, rosu sau chiar verde ca sa vina primavara la ea in "cap". Sunt rau. Ce am eu cu roscata? E o fata ca si celelalate, doar ca a adorat reclamele de la tv si a vrut sa-si schimbe "look-ul", si posibil imi place si mie cum arata. E roscata, iar categoria asta mi se pare mai greu de asortat pentru ochii mei.

Buuun. Gata roscata, ca e posibil ca cineva "sa-mi umple frigiderul". Abia inventez o noua dieta bazata pe actiune si reactiune. Dar fizica din scoala tot plictisitoare e.

Blonda. E si ea pe strada si daca nu e vopsita sigur are o culoare mai inchisa, sau poate a batut-o soarele prea mult, a profitat de vara si e posibil ca si pielea ei sa fie indeajuns de "buna" , adica asa , colorata si inchisa la culoare, si toti sa "moara dupa ea". Dar ce ne facem cu atatea bancuri ce s-au inventat pe seama acestor "minunate" fete? Ele sunt tot fete, dar e posibil sa-si puna o stampila in momentul in care "adopta" aceasta culoare. 

Pentru multi blonda= bunaciune fara minte. Gresit! Blondele sunt chiar destepte, sunt doar unele ce vor sa te faca sa crezi ca totul e ca tine si apoi te ataca mai ceva ca o pisica, sper ca tu sa nu "latri", ca altfel te baga la cotet. Ca si atentionare, blonda e o "copila" ce-ti ofera din "carnea" ei  ca tu sa-i oferi buzunarul tau. Specificam, nu toate, majoritatea:) .

Iar acum sectiunea preferata pentru cei mai multi, ma numar si eu printre ei si nu-mi pare rau. Daca scriu ceva mai altfel e din vina mea, sau a preferintelor mele. Bruneta. Hopaaaa, stai ca asta e culoarea cea mai divina, provocatoare si irezistibila. Bruneta apare si in reclame, si in filme si la radio, oriunde e facut ceva cu cap. Ea e cea mai comestibila sau comerciala, la asta ma refer, adica excesiv si fara masura dai peste ea. De ce oare? Poate mintile luminate o vad cel mai bine. 

Bruneta nu obisnuieste sa-si achizitioneze silicoane si se lauda cu ce are. E destul de inalta cat sa placa si celor mai pretentiosi baieti, ma scuzati, barbati si plus de asta o duce mintea diferit de bine[ suna  asa cum imi place] . Parul inchis la culoare sau chiar negru, aduce o oarecare iluzie in mintea unui barbat si asta pentru ca ascunde imprefectiunile si aduce multe din calitati in fata.

Grija mare >viata ta e in pericol<,  daca e vopsita o poate face mai urata in cazul in care e albicioasa la fata. Moartea? Neeeah! Mai bine tu naturala.

O bila alba de la mine o au brunetele si asta pentru ca pur si simplu am o slabiciune pentru ele, dar nu ezit sa spun ca roscatele si mai ales blondele sunt la ordinea zilei. Iar cele crete si cu parul lung sunt deja de vis [de lux cum spunea cineva].

Clasament in mintea mea, perceput in felul meu, nu neaparat la fel ca ceilalti. Fiecare culoare poate da o nota buna unei fete, depinde doar de ea cum isi pune ce e mai bun in evidenta si cat de naturala poate fii. 

Sfatul meu: Incepe cu bruneta...si termina tot cu ea. Dar nu uita niciodata ce-a fost la mijloc...

                [acest post nu critica absolut nicio persoana , tratati totul ca pe o simpla parere]

| Banii si prostia lor |

Ii numeri zi de zi si vrei sa nu se mai termine. Ti-ai dori sa fie din ce in ce mai multi desi mediu in care traiesti te face ca a lor cantitate sa scada clipa de clipa. Daca stau sa ma gandesc cred ca singura chestie pe care o urasc in viata asta e "hartia", banul, acea "sugestie" pe care o dai la schimb pentru a iti satisface nevoia ta de moment, in niciun caz ceva permanent.

M-am hotarat sa scriu ceva si de banii astia de care vorbeste toata lumea si de care cu totii am devenit dependenti cu sau fara voia noastra. Banii se fabrica, deci tot noi oamenii i-am inventat. O inventie de care imi e scarba. Incerc sa folosesc cuvinte dure pentru ca deja in ziua de azi totul se rezuma la niste bani. Chiar daca te referi la simpla plimbare prin oras, fie ca vrei sa iesi cu prietenii sau cu iubita, fie ca trebuie sa te deplasezi intr-un anumit loc sau ca vrei doar sa respiri ai nevoie de hartiile alea pe care toti pun mana.

Nu as avea reactia asta daca ar exista o persoana, macar una in lumea asta, care sa nu se gandeasca la "mizerii". Stiu sunt buni, daca ai multi poti avea pe oricine langa tine si poti avea multe. Oricum nu cumperi sanatatea in totalitatea, iar iubirea niciatat. Dar ne-am obisnuit fara aceste doua lucruri , iar fericirea inseamna un plus de nimic, pentru ca al nostru buzunar e intoxicat pe nedrept cu multe hartii valoroase pentru o majoritate sau chiar pentru majoritatea in sine. Ma gandesc ca exista doua categorii, cei ce au nevoie de bani si cei ce-i au, dar ma contrazic si spun ca exista putini care nu vor sa mai auda de asa ceva. Am inventat categoria asta ca sa ma pot include si pe mine.

Maine , sau din clipa asta vreau sa nu mai aud de bani, ahh si tu ai sa-mi spui ca s-au inventat cardurile si sunt extrem de subtiri si pline cu orice suma, dar chiar goale uneori.

Nu vreau sa-mi porti pica ca am ceva cu banii, dar macar ia tu atitudine pentru a nu mai pune accent pe valoarea materiala ci pe altceva. Nu te-ai saturat sa privesti o persoana doar dupa cum e imbracata si dupa cat de multe chestii de firma are. Sau iti place sa vezi mereu firme gen "puma", "nike" si muuuulte altele. Mie mi s-a acrit. Ma uit la toate "donsoarele" din viata asta si mereu vor numai "material" . Eu cand aud parca mi se incretzeste si mai mult parul si am senzatia ca toate numai asta cauta. Ma rog, uit de bani si de cele ce se numesc materialiste ca m-am exprimat si cu alta ocazie despre acest "mic" fenomen.

Am auzit de curand o persoana care a grait o replica nemernica "iubesc banii", si imi statea pe limba sa-i spun ceva in genu' "ai grija sa nu te-alegi decat cu iubirea lor", dar n-am avut starea necesara. Mi se pare o idiotenie sa poti iubi banii, posibil forma lor, sau mirosul, sau de ce nu chiar chipul celor de pe hartii sunt atractiile acestor ani[sau poate e la moda draga]. Poate au vreun cupidon incorporat si daia sunt atat de iubiti banii.

Ma indexeaza google-ul acum cu acest cuvant >ban<>bani<>

Apreciez acele persoane ce stiu sa se distreze si altfel decat inecandu-se in bani si in valoarea lor si in acelasi timp depinzand de fenomenul asta. Sanse reale pentru cei ce se gandesc si la altceva putine, dar totusi exista si eu ii sustin.

Maine uitam de campaniile antiManele si introducem antiBani sau antiMaterialism pentru ca sunt mai concrete si au un impact direct asupra celor ce au legatura cu... nu mai spun ca i-am facut reclama. Fenomenul devine "brend" si apoi e si la OTV si iar se produc banuti, eu vreau doar sa se tina cont si de altceva.

Am incredere in putinii care exista si vreau sa cred ca ai sa-mi dai si o solutie pentru a trece de la subiectul expus la adevaratele chestii de care ar trebui sa depindem si sa ne bucuram.

Fara bani esti mort in ziua de azi, dar fara un Tu adevarat esti un alt fake ce face umbra pamantului degeaba.

| Leagan |

Primirea mea cea buna intr-o alta lume. Un pic de lumina intr-un mijloc destul de intunecat. Ca un spot aruncat in iarba la fel ma trateaza si lumina. Nu e dura cu mine, ci e satula de zi. E noapte. Si cred ca si tie iti place sa te plimbi fara sa te opresti. Sa vezi cum imaginile pe care le percepi au acelasi ritm ca si pasii tai, desi raman in urma. E senzatia ca la colt de strada te asteapta un  nebun, desi e doar o umbra provocata de o craca rupta. N-a cazut peste tine, nici na avut intentia, dar totusi te-a speriat. 

Ai dat peste un camp si nu era plin cu flori. Era doar iarba. Acum e toamna, iar septembrie s-a dus. Te indrepti spre sfarsit, dar incepi cu inceputul, iar dupa toate urmeaza relaxarea. Si vrei sa sezi. Te intrebi daca-ai obosit si iti spui ca doar traiesti clipa, cea de acum. Iti e teama sa nu te deranjeze vreun prost, atenteaza la tine, profita de a ta discretie, si totusi ramai la un moment "blank" desi te-nconjoara multe sunete. 

Sustragi doar ce crezi ca te ajuta si continui cautarea spre sedere. Gasesti pamantul, dar nu ti se pare atractiv [e tare], gasesti luna, dar e mult prea la inaltime si ai nevoie de ea acolo, gasesti si o piatra, dar esti jenat de forma ei mult prea "intepata.

Gasesti in final un leagan. Si sigur deja zambesti. Te vad...si te ghicesc ce vrei sa faci. Cum era de asteptat, te asezi pe el, dar nu inainte ca ochii tai sa studieze daca e totul in regula. Vrei sa te sustina, nu sa te doboare ca si "prietenii" tai. E frig, si nu iti pasa. Era cald daca iti doreai, dar asta ai vrut.

Esti in leagan si ai vrea sa... te impinga cineva de la spate. Si astfel te-ai da in leagan. Dar nu e nimeni, iar vantul e mult prea "mut" ca sa-ti dea o mana de ajutor.

"Barile" sunt inlocuite de niste lanturi destul de groase ce iti dau siguranta in a prinde orice directie. Dar tu doar te-mpingi, iar leaganul isi face de cap, la fel ca si viata.

Intotdeauna exista intentia si pofta de viata. Dar mereu tre' sa cunosti ceva mai mult pentru a obtine mai putin. Daca cineva te impingea, te lasai in mainile acelei persoane. Acum esti pe cont propriu si totusi ai nevoie si in acelasi timp ai si ajutor. Ce e mai greu ? Sa-l gasesti.

Ar trebui sa ai mai multe directii, dar ai doar doua... inainte si inapoi. Asa e leganatul. Cu da si nu. Daca te-ai oprit ai fii la mijloc. In fata intotdeauna ai sa vii mai tare, iar cu spatele frica ar fii maxima. Am uitat, adori leganatul lin[te irita, dar nu e pleonasm, e nebunia multora]. Deci abia observ miscarea. E starea ce duce de la melancolie la singuratate totala.

Si incepi sa te gandesti, ieri a fost ieri, iar azi te gandesti tot la ieri. Dar maine chiar nu exista? Sau parintii sunt atat de "dusi" incat m-am molipsit si eu? Ma duc, sa scap de nebunie si sa caut alta mai buna. Levitezi cu gandu' si meriti o medalia, te-ai intrecut pe tine insuti... era sa cazi din leagan.

Puteai sa te lovesti la cap...dar nu te mai trezeai la realitate, ai avut nevoie doar de un avant in fata, de o senzatie si ai avut reactie.

Esti un caz norocos. Maine altcineva va adora acest leagan. 

Lasa-l cum l-ai gasit.

| Narcisistul din mine |

Adica practic tu intelegi prin acest titlu ca am luat un narcisist de pe strada...si l-am lipit de mine doar ca sa stiu sigur ca am si eu o mica parte din acest fenomen. NU, nu-i adevarat, e pur si simplu in mine si in oricine, desi nu multi recunoastem acest fenomen. Ce e destul de suspect, e ca multi nici nu sunt prea aratosi, dar se iubesc indeajuns de mult cat sa se admire non stop, chiar si atunci cand dorm avand cine stie ce vise cu ei. [ ce romantic ]

Eu? Din pacate nu ma visez, poate chiar ma chinui sa am vise, dar nu reusesc[dorm prea putin]. Nu am ajuns inca la performanta de a-mi pacali subconstientul, eu doar ma tradez pe mine uneori si incep sa ma plac. [macar recunosc]

Merg pe strada si ador sa ii privesc pe cei din jurul meu, sunt curios sa vad cui am puterea sa-i atrag atentia si cui nu. Am chiar cate o stare mai neexplicabila cand iau pe cineva la intamplare si intreb ce parere are despre mine desi nu ma cunoaste decat de trei secunde si unpic. Da stiu...nebunie curata, dar e nebunia din mine si nu o pot opri. Pentru multi astea's nimicuri pentru ca sunt obisnuiti sa faca chiar mai mult asta ca sa nu uitam de reflexia oglinzilor sau a geamurilor in care se privesc si incearca noi miscari. Tipa care se uita obsesiv in oglinda incercand noi figuri expresive pentru a stii cum sa apara in noua poza pe care i-o va face un admirator, sau de cat de bombat ii sta fundul in noii blugi. Nici noi baietii nu suntem mai usor de criticat, posibil sa avem o latura chiar mai impiedicata si mai narcisista. Nu subliniem ci doar amintim cele mai tari frizuri, sitluri emo de toate categoriile, sau cele mai bune texte de agatat care si ele fac parte din mica "suferinta" sau din picul de narcisism.

Daca nu recunosti ca ai o mica bucatica si tu din aceast fenomen ...ma supar. Cum fac cand ma supar? Nu urat, asta ar fii doar un raspuns, nu reactionez ci doar am sa inteleg ca nu poti sa fii sincer nici macar o data in viata sau mai periodic daca se poate. Sau am sa apelez la solutia cea mai drastica, nu ghilotina ci minciuna absoluta. Poate nu te placi deloc, dar atunci ma intreb cum ii poti adora pe cei din jurul tau. [ acum gandeste te rog ]

Mai aud expresii de genu': "mica suferintza" , "narcisist in culoare"[desi eu vreau nonculori] , "suferi de tine"[desi am doar probleme cu inima] sau alte texte pentru care nu iti trebuie o initiere nici tie, le cunosti in amanunt chiar.

E de ajuns sa vrei sa fii tu si te poti numi un narcist, dar acest termen a fost inventat doar pentru exagerari asa ca am pus un "mic" in fata, asta pentru a ma asigura ca nu cumva mai tarziu sa ai forma naturala si eu sa nu am niciun "drept de autor".

Ii multumesc narcisistului care recunoaste atunci cand este intrebat. Nu e un lucru rau, doar ca seamana cu ceva deja mult prea mediatizat [esti la tv frate] , asa ca ceva mai original nu ar strica.

Ma stric ca si inspiratie chiar eu, pe final de post, si afirm ca desi nu am ajuns in "starea naturala" imi dozez clipa de clipa cuvinte care sa ma ajuta sa trec micul popas. [ e mai rau cand e unu' mai mare] [ dar poate m-ajuti tu ]

Sopteste-ti cuvinte doar pentru tine, uita de toti si de toate. Nu ataca, manifesta-te in momentele de singuratate.

| Microbul |

Uitam pentru moment de partea cu raceala instalata in corpul meu din cauza unui microb pentru ca de aceasta data nu este valabila desi exista in viata mea. In acest context vreau sa-i dau o altfel de forma.

Ce forma? Destul de rotunda pentru a avea libertatea de miscare fara oprire. Microbul ce-l am in sange nu se injecteaza cu seringa si nici nu se ia din aer. E indeajuns sa visezi sau sa iti doresti ceva cu adevarat. Partea care te deruteaza e ca nu stii exact ce forme poate lua si nici exact cum se manifesta.

Diagnosticul e undeva intre starea de plutire si cea de cadere intr-un gol infinit, dupa care te trezesti si spui ca ai visat. Placerea cea mare e ca nu vrei sa se gaseasca niciun leac pentru acest microb si nu ai nevoie decat sa-l faci sa se manifeste mai "grav" de atat desi nu uiti sa-i pui si niste bariere.

Limita? Una singura intre tine si un alt microb care nu cumva sa i-o ia inainte si apoi si tu sa o iei razna. Te sperii de obicei cand auzi de microb, dar acum vorbim doar despre o stare, despre ceva care te "ataca" si pentru moment iti e frica, apoi iti provoaca fluturi in stomac...nu bei red bull ca sa prinzi aripi si doar te simti bine.(aspectul fizic este presarat cu un zambet de neoprit)

Te trezesti... adormi... si faci actiuni ce te duc spre vise, iar microbul pe zi ce trece se raspandeste tot mai mult. Nu are caracterizare, nu are structura si exista acolo unde te astepti mai putin.

Tinta lui? Cei ce au ceva mai special sau care daruiesc fara sa astepte. Daca tu prinzi microbul ai grija sa-l dezvolti cum trebuie si sa nu-l eliberezi. Molipseste pe cineva....dar doar o persoana pentru a putea ca totul sa fie "batut in cuie" sau scris exact ca la carte.

Atentie mare ca totusi unii au ajutata la inventarea unui antidot ce are efecte nebanuite si duce la distrugerea viselor. Impotriva lor situati-va pe linia de plutire si nu bagati orice "existenta" in seama. Sustrageti din voi ci nu de la ceilalti. Iar mai tarziu ai sa adori microbul... e o fire simpatica si face ca doua persoana sa fie mult mai apropiate, sa-si impartaseasca si bune si rele ... e senzatia ca stii ce vrei si tu si persoana de langa tine.

Nu este un medicament...ci un microb, deci se recomanda a se consuma doar intre doua persoane ce simt ca vor mai mult. Efectele sunt asa cum v-ati dorit, iar cele secundare sunt spontane si ajuta la ceva nou intotdeauana.

Un microb ce se plimba prin aer in cautare de noi "specii"... iar tu esti urmatoarea.

Iar acum din OFF devine ON.

| Azi nu e maine |

Cum nici maine nu e azi... Pana la urma orice clipa conteaza pentru oricine. Pentru mine? Conteaza orice. Mai putin nimicul . Desi multi il traiesc si s-au obisnuit cu el, il folosesc in vorbire si in existenta de fiecare moment.

Ma numar printre randuri, ma incurc si o iau de la capat , dar nu reusesc sa mai gasesc acelasi sens si asta pentru ca totul e unic iar daca intr-un moment nu ai stiut sa apreciezi deja te poti considera pierdut. E de ajuns sa spui un simplu nu si iti iei adio de la niste sanse pentru o viata. Te revansezi mai tarziu si ti se mai ofera o sansa. Ce faci acum? Profiti de ea... si plus de asta nu o dai in bara, dar posibil sa te plictisesti mult prea repede si astfel sa nu mai fie aceiasi senzatie.

[si totusi vrei sa traiesti senzatia desi nu stii de ce]

Cand recuperezi din clipele petrecute uiti de cele ce sunt prezente, dai cu picioru' si speri ca totul sa merite. Reusesti oare? Macar merita? Dar pana nu risti nu castigi . Acum ai intrat in joc, uita-te bine in jurul tau pentru a nu te lovi, cel putin nu tipa pentru ca altfel o sa te auda.

Cum era chestia aia? Buna si... la revedere. E ca si cum iti faci treaba si tragi apa. Urmeaza un zgomot de apa nepotolita ... iar apoi te comporti ca si cum nimic nu s-a intamplat. Apa era rece... pacat ca nu ai incercat-o.

Asa faci tu...iti dai cu parerea fara sa incerci... si asa facem multi dintre noi. Eu ma intreb cum e sa traiesti trei stari in timpi identici. Si le iau in ordinea mea... aici trecutul, aici prezentul, aaaa si sa nu te uit viitorule. Acum le amestecam, le innebunim si rezultam?... haosul de toate zilele. Iar sfarsitul ? Incepe cu inceputul si se termina cu gaura neagra care totusi e mai interesanta decat gaura unui covrig.

Dar ce stiu eu. E prezent. Il traiesc. Maine? Ceva la care ma astept dar de care nu sunt singur.

| Stare de ... |

Si completeaza tu cu absolut orice vrei. Poti face chiar o "suita" de la cele mai vulgare cuvinte pana ajungi la starea de nimic. De ce starea asta ? Pentru ca normal " am si eu motivele mele" pe care nu le dezvalui. Egoist ? Individualist ? Nu! Sunt doar nervos.

Celia ma ajuta... trag aer in piept si numar de la 10 pana ajung la zero. Obosesc si respir mai greu, imi dispar din nervi, dar constiinta tot imi e incarcata si asta pentru ca exista persoane care desi isi doresc ceva anume... renunta din simpla obisnuinta si cred ca asa e mai bine. Ce e bine in lumea asta ? Sa ai dar sa nu profiti...

Cafeau din ceasca s-a racit... aroma i s-a dus si asta pentru ca nu am savurat-o la timp, mai rau e cand faci la fel si cu viata. Ce-ti aduce zambetu' pe buze ? O doza dubla de fericire. Ce ai acum nu-ti mai ajunge. Nerabdarea te defineste si ai uitat de ce era important, vei doar noul si recunosc ca si mie imi place.

Despre cei cu vise mari respect. Imprumutati-mi din rabdarea voastra si lasati-ma sa visez in continuare. Nu-mi taiati craca de sub picioare . Sa ma lovesc de sus sa vad si josul si astfel sa invat din greselile mele. Nu e mai bine asa? De ce sa ma chinuie "sfaturile" fara rost cand simpla traire ma ajuta.

Dezamagire absurda si fara rost. Nu e vina nimanui si nu acuz nici soarta macar. Chemat in instanta am jurat sa ma reduc la tacere si astfel sa nu mai existe sanse de mai mult.

Acum tacere... urmeaza verdictul.

| Pe scurt |

Am pus titlul asta pentru ca nu am nicio intentie sa te retin foarte mult. Vreau sa iti rapesc o singura clipa. Tu esti singura persoana care decide cat tine aceasta clipa.

Intrebare: Cum poate afirma cineva ca te cunoaste cu adevarat cand tu nu simti lucrul asta, sau cand nici macar tu nu te cunosti cu adevarat. Ma simt asa cum sunt, dar afirm cu tarie ca nu stiu la ce sa ma astept de la mine. Nu vreau sa mai aud ca ma cunosti cu adevarat cand nici nu poti spune nimic despre trecutul meu. Si zilele trecute fosti, prezenti sau viitori prieteni imi spuneau ca sunt fals . De ce ? Pentru ca s-au vazut pe ei in oglinda. Le-am imprumutat reflexia si tot nu m-au convins ca au dreptate. Falsitate in exces, profitare si aroganta, asta doar ca sa se "incalzesca" mintea vinovatului.

Raspuns: Sunt vinovat atunci cand gresesc si imi asum riscul cand ma hotarasc sa merg mai departe. Nu sunt fals ci doar evit o intalnire drastica cu prostia. E exagerata de la un timp. Doctorul i-a prescris niste medicamente, dar nu consuma decat prostie, plus de asta e extrem de ieftina. Sa nu ti-o doresti.

Concluzie: Prostia este infinita... Prostul din prostie traieste...macar nu moare de foame.

|Nu stiu |

Te atentionez din prima fraza si iti recomand sa nu citesti prea atent la ceea ce am scris eu. (e special doar pentru o "mica" categorie")

Dozez clipe ce nu au stare si vreau ca cine ma intelege sa-mi traiasca starea si sa fim pe aceiasi lungime de unda. Nu stiu de unde a inceput totul dar important e ca s-a intamplat si se intampla. Ce anume? Nu stiu. Important e ca se intampla si imi place ideea de a nu intelege totul de la cap la coada. Ma risc si raman la mijloc si nu judec dupa aparente, dar nici nu le las in libertate ci doar sunt multifunctional in a ma juca cu mine sa vad cat rezist. Rezistenta am cumparat-o inca de la nastere, si imi amintesc ca era destul de slaba, dar in timp a acumulat un ceva mai special ce ma ajuta atunci cand nu am habar pe ce lume traiesc.

Ma arunc de la mare inaltime si rog gravitatia sa se opreasca. Ma contrazic cu ea si ma lovesc de pamant. Realitate. Vad ca tot ce cred eu ca e bine devine rau sau isi arata adevarata fata, doar ca mie nu-mi pasa decat de cei ce se numesc oameni. Scarbit de prosti ii pun sa ma judece si le mai dau o sansa, dar ghici...sunt prea prosti sa inteleaga.

Scuza-ma ca te fac sa te simti prost ...tu cel care defapt asa si esti.... nu ma intereseaza ce esti... dar nu esti om. Eu nu am nimic...eu sunt mic. Nu stiu. Dar in mintea mea "bolnava" fac ca si prostu' sa-mi creeze soare fara sa-mi lase umbra. Ma bucur ca totusi ti-ai dat seama" ups eroare", dar e prea tarziu. Si pana cand tu te trezesti din prostie ii molipsesti si pe altii de ea.

Dormi in continuare.

| Lucruri care-mi plac |

Daca spun ca-mi place orice pe lumea asta ai sa ma crezi nebun sau un "gresitor in gramatica" si as renunta la a spune ca mai exista ceva rau in lumea asta. Mie imi place totul asa cum e. Si raul si binele isi au rostul. Doua bile, una alba si una negra. Si imi place sa pun binele in fata ca sa uit de restul. Un individualist atunci cand vine vorba de clipe ce-mi apartin. Si ai sa spui ca fiecare clipa imi apartine, iar eu ti-as raspunde ca exista clipe pe care mi le "irosesc" si le "compromit" cu cei din jurul meu. Si sincer nu-mi pare rau de asta. Vreau ca ce e al meu sa fie dezvaluit si celui de langa mine, asta in cazul in care are chef sa ma asculte.

Atunci cand sunt ascultat, ascult si eu la randul meu si ma dedic. Vreau ca acum sa ma asculti si pe mine atat cat poti. Sa fii atent la randurile mele si sa le tratezi dupa mintea ta, sa le judeci si sa-ti faci o parere despre lucrurile ce-mi plac.

Si n-am sa te obosesc mai mult de atat pentru ca oricum urmeaza o parte in care vreau sa traiesti alaturi de mine macar prin cuvinte. Ceva ce eu numesc frumos.

Incep. Si posibil sa poti visa cu ochii deschisi, daca nu reusesti doar tine minte si apoi viseaza.

Ce e frumos si lui Dumnezeu ii place. Problema e ca eu nu sunt Dumnezeu si practic nu e o problema ci e o realitate multumitoare.

E frumos sa crezi ca exista cineva care are grijja de tine indiferent de situatie si care e pe punctul sa-ti ofere tot mai mult chiar daca nu meriti. Te intrebi acum daca si tu ai putea face la fel si reusesti sa te inchipui pe tine oferind cuiva ( o persoana fara nume ci fictiva in calitatea ei) tot ceea ce ai tu si astfel s-ar forma un frumos. Sper ca si pentru tine.

Pentru mine e frumos sa pot adormi tarziu in noapte cand canicula nu persista...cand vara dispare pentru moment si sa ma pot intinde in pat, sau pe jos... pe oriunde. Ideea e ca vreau un cerceaf rece care sa ma racoreasca si o perna pufoasa . Dusul nu imi e de ajuns. Si totul se rezuma in somn la rece... si nu ma lasa rece... ci doar ma ajuta sa visez ceea ce-mi doresc. Orice. Si asta e primul pas spre frumos.

Dar nu uita aici e totul numai pentru un vis. Am "muncit" ca sa obtinem o mica parte. Dar ce ne facem cu realitatea? Gasim frumosul?

Imi raspund singur si cred ca si tu ai spune la fel. Il gasim atata timp cat stim sa apreciem lucrurile cu adevarat frumoase.

Ploi de vara ce te uda in adevaratul sens al cuvantului, un sarut prelungit la infinit si un zgomot ce seamana a muzica. Il auzi?

Un soare al diminetii ce iti strapunge privirea vrand sa te trezeasca si care stii ca-ti va fii mereu loial si nu te va uita. Te va trezi, dar tu vei vrea ?

Gustul amar al cojii de portocale ce ascunde un miros placut si gustul ce-l descoperi doar daca esti indeajuns de curios. Un lucru marunt , oare stii sa-l apreciezi ?

Cafeaua nu prea fierbinte , doar un pic dulce si cu o aroma ce o simti din patul incalzit de soare...si te duce la gandul ca o cafea mai buna ca ea n-o sa faca nimeni. Iti lipseste ?

Atunci cand faci un lucru fara sa depinzi de nimeni si stii sa nu ceri nimic, vei stii ca ai sa primesti inapoi un MULTUMESC.

Florile tale din ghiveci ce sunt tot mai frumoase si totusi nu le pui decat apa. Ciudat ca ele pun si suflet. Incearca si tu.

Iar acum gandeste-te la cine a stat langa tine o noapte intreaga si nu te-a lasat sa dormi pentru ca nici tu nu ai vrut, iar cand te-ai trezit ai regasit-o langa tine... inca dormea si avea un zambet pe buze. Era fericita. Tu ai grija sa fie mereu la fel.

Iar acum o noua clipa (sunase telefonu' si am raspuns) acum i-am inchis. A sunat pentru prima data pe ziua asta. Nu conteaza cine ci conteaza ca a sunat.

Sunt lucruri care-mi plac, dar pe care mereu vreau sa le regasesc altfel. Am senzatia ca ma plictisesc atunci cand vad ca nimic nu e nou. Exact cum ai face aceleasi lucruri la nesfarist. Si ma visez vazand frumosul mereu diferit si din ce in ce mai bine.

Imi place sa vad frumosul uneori ca pe mine. Narcisismul nu are stare ci mod de "utilizare". Cineva mi-a spus ca daca nu ma iubesc pe mine nu am sa fiu capabil sa iubesc nici pe persoana de langa mine. Deci "adopt" noile reguli. Suficient cat sa-mi placa.

Un microfon adorabil suspendat il regasesc la distanta mica de gura mea. Castile parca "legate" de urechi si eu. Si as striga din rasputeri in speranta ca tu sa ma auzi asa cum mie , dar si tie-ti place. E frumos sa stii ca poti vorbi si cineva sa te asculte cu drag. Mai frumos e sa ai libertate in ceea ce faci. Totusi si libertatea are limite.

Si ca sa stiu ca m-ai inteles, in "lumea mea" ca si in "lumea ta" sunt lucruri care-mi plac si fac exces de cuvinte cand nu pot sa-ti infaptuiesc o lume si-ti spune ca fara doar si poate frumosul il regasesti doar langa tine. Ramane sa-l apreciezi.

Si restu' sunt lucruri care-mi plac. Si tie ?


P.S Daca-ti place oglinda, mie-mi place frumosul ce-l reflecta.

| E inca vacanta |

Te plimbi in jurul lumii... la munte si la mare , profiti de sosele "netede" si te dai cu rolele sau stai cu prietenii la taclale si la gratare incercand sa profiti de timpul asta atat de placut. Imi pare ca timpul merge un pic mai repede atunci cand vreau sa stea si sa nu vina nimic din ce nu vreau. E o secunda mai "perversa" decat alta si imi incurca mintea, se joaca cu ea si ma trezesc ca nu am realizat cand a fugit totul de sub picioare, iar acum stau in aer. Nu pic, ci gravitez intre a dormi la propriu si a ma distra cu cei din jurul meu.

Refuz sa cred ca ce e placut trece repede si greul sta static fara mila si nu ma lasa sa ma gandesc la ce-mi place. Dar tie ce-ti place? Ce-mi place si mie ? Nu cred, dar oricum stiu ca ceva in comun... VACANTA si nu vreau sa se epuizeze atat de repede. De ce oare nu se prelungesc clipele placute. Ma oftic ca vara e frumoasa si ca nu tine tot anu'. Inca un pic si parca aud ca e septembrie... si ca incepe nebunia. Nu mai vreau nimic decat sa "lovesc" orice ticait de ceas si sa inghetze clipa...ciudat dar placut. Nu se va intampla ca nu suntem in basme si nici nu ne-am dori.

E inca vacanta ... casc si stiu ca oboseala e vinovata... ma arde spatele de la atata bronz si nici aurul nu ar fi mai scump....poate cuprul ca am auzit ca se vinde scump...

Si vara asta toti isi trag un bronz cat mai "sexy" ca sa fie mai altfel....am incercat si eu si m-am ars....la propriu ...altfel sa nu-ti zboare mintea... ca nu te las eu.

Acum vreau sa stau in fata unui microfon si sa vorbesc la nesfarsit. Narcisistul din mine nu vrea altceva. Ignor restul si profit de libertate. Fa si tu la fel...

Spor la zambete si atmosfera...

| Mi-as fi dorit sa fiu primul |

Cine nu si-ar fi dorit!? Toti avem dorinte, toti suntem nebuni dupa a intelege acel tot in felul nostru si nu tinem cont de niste limite, asta pentru ca undeva in mintea noastra bolnava exista un cuvant ce ne bantuie... stii cum se numeste ? Scop! E singurul care supravietuieste si e chiar mai puternic decat speranta, e motivul pentru care mergem mai departe si nu ne pasa de restul, renuntam la lucruri care acum ceva timp ni se pareau importante, uitam de lume si de noi si ne pierdem intr-un gol ce vrem sa-l umplem si ramane un singur lucrul...succesul...asta daca norocul ne surade...

Daca ma cunosti catusi de putin poti sa spui foarte tare... in gura mare ,ca nimic nu e la fel la mine... sunt schimbator dar exact in ceea ce vreau sa fac. Acum imi doresc... si mi-as fi dorit sa fiu primul...

Se spune ca primul pune ampreta.. e mai rau decat tatuajul... e o "sechela" ce iti revine in minte atunci cand te simti lipsit de orice altceva, atunci cand te retragi sub perna ta si nu vrei sa-ti mai bata lumina in ochi, cand vrei sa te lase toti in pace si sa te gandesti doar la ce vrei tu... Mai rau e ca nimic in lumea asta nu e cum ne dorim.

Hoinaresc cu gandul si cu vorba si descopar ca tot ce e nou e putin mai complicat decat ar trebui sau decat ma asteptam eu. Situatia mea e "situata" la mare altitudine....am sa ametesc si am sa pic..."in jos" ca sa dau cu capu' de pamant....atunci am sa ma trezesc... cand o sa fie prea tarziu.

Ideea e ca ma oftic ca nu am fost eu primul, poate asa era totul diferit si eram introdus si eu in cadru pe care l-am regasit de curand in viata ta. Acum ma opresc... chiar tu mi-ai dat "stop"...

Daca te razgandesti sa-mi spui.... pentru ca eu vreau sa dai "play"!!!

| Doar ochii tai |

Daca ma intrebai acum vreo luna si ceva la ce ma uit prima data la o fata iti spuneam destul de sincer ca ori la chip....ori la fundul ei si mai apoi la cum gandeste.Un raspuns destul de simplist cu o tenta de timiditate fata de persoana care ma intreba.

Penibil fata de mine ca nici nu prea ma uitam la culoarea ochilor unei fete si nici nu prea ma interesa si asta pentru ca "pur si simplu" nu-mi atragea atentia.Egoismul din mine facea ca privirea sa-mi stea "suspendata" in parti mult mai retrase ce ma duceau cu gandul intr-un singur punct.

Fara sa-mi tai craca de sub picioare spun ca am pierdut destul de mult si am uitat sa fiu mai atent la lucrurile marunte care ar merita toata atentia.

Ochii tai...privirea ta si profunzimea pe care o ascunzi atunci cand schitezi un mic zambet. Ti-am zis doar ca nu toate sunt la fel si niciuna nu seamana cu cealalata, dar tu ai ceva mai mult. Nu gasesc in cuvinte acel ceva pe care sa-l scriu aici, dar ma bucura faptul ca tu stii la ce ma refer.

Ma crezi sau nu, dar nu m-as plictisi ... sa te privesc in timp ce tu te "joci" cu timpul si treci dintr-o stare in alta si faci totul din placere asa cum iti place tie. Si totul pentru ca ai tai ochi ascund un lucru... ascund bunatatea si inocenta pe care o ai si pe deasupra o daruire pentru cei ce nu au tot ce si-au dorit.

Sunt ochii tai si vezi prin ei aceiasi lume ca si mine, dar difera perspectiva...e una singura vazuta in mai multe feluri...diferita doar din punctul nostru de vedere, iar ochii tai ineaca tot lasand doar adevarata perspectiva sa se evidentieze.

Nu as putea sa te mint si sa-ti spun ca ai cei mai frumosi ochi din lume... e posibil ca nici macar sa nu existeasa ceva , dar dintre toti ai tai sunt singurii care ma mai provoaca sa ma amestec cu visele si sa nu traiesc in stres si fara pic de ceva nou.

Nu stiu daca ai observat, dar e de ajuns sa privesti o persoana ca sa-ti dai seama daca te minte... tu insa ametesti persoana....si daca ai vrea ai obtine ce vrei si totusi nu faci asta...pentru ca te vrei altfel...

Nu te laud... si nici macar nu astept un multumesc.Ai ochii verzi si sunt singurii in momentul asta pe care i-as crede cu adevarat... restul m-ar insela doar sa-si atinga scopul.

Si de data asta totul porneste de la ochii tai....de la privire si se ajunge la... ce vrei tu. Si acum te pot privi si imi dau seama ca ochii tai au o transparenta extrem de fina ce ma conduce direct la inima...si ma ajuta sa stiu ce simti... e chiar mai mult decat o soapta sau cuvinte scrise in zadar... e exact a ta viata pe "shleau" .

Si acum punct si de la capat...

...dimineata ai sa te trezesti si ai sa stii ca o noapte intreaga am vrut sa te privesc gandindu-ma ca ai sa-mi arunci si tu o privire....

| Undeva la mijloc |

Dau "play" si apoi "stop" si tot asa... si ma joc fara sa-mi pese. Derulez inainte si inapoi si vad totul diferit.Ascult melodia si o compar cu viata si imi e greu sa decid cand trebuie sa spun stop si cand sa merg mai departe.

Ma joc cu melodia, dar si cu viata si imi e teama sa nu le confund atat de rau si sa raman fara nimic.Probabil iti dai si tu seama ca nimeni in viata asta nu poate tot timpul sa fie fericit oricat ar incerca. Si cautam mereu ceva care sa ne readuca la viata si nu reusim decat pentru putin timp.Poate ca te introduc in pesimism, dar eu duc lipsa de imagini si spun totul doar prin cuvinte.

Sunt nedumerit cand vad o persoana ca zambeste si apoi cand se opreste deja isi ia atitudinea de om nefericit.Uneori si eu rad, fortat chiar si asta doar pentru a ascunde ceea ce nu pot spune orcui sau ceea ce nu ar intelege orcine.Acum caut un/o "strain/a" care sa ma priveasca , iar eu sa-i spun viata mea in trei cuvinte, dar vor tine atat de mult acele cuvinte incat timpul va uita de noi.

Nu stiu de ce , dar simt nevoia in anumite momente sa ma expun noilor provocari, dar am retinerea de raul din jurul meu pentru ca deja a devenit o problema majora. Nu prea mai am talentul de a alege cei mai bun si restul sa-l dau deoparte si asta pentru ca raul s-a legat de bine si sunt greu de separat.

Eu beau un pahar cu apa rece. Ma racoresc si zambesc fals si asta pentru ca si apa a fost destul de amara. Primesc putin si evident ca ofer la fel. Imi place sa facem pasii impreuna in orice situatie si urasc clipa cand am baut suc pentru prima data. Era prea dulce si ma baga in ceata.

Eu ma joc cu niste cuvinte si le amestec pana devine un lucru omogen din viata mea, dar am impresia, ca ma invart in cerc si marele pacat e ca nici macar nu e mare cercul. Dar macar observ totul mai repede... ajung mai repede la capat si vad totul in aceiasi ordine dar in timpi diferiti.

M-am inecat, m-a injurat cineva si nici nu vreau sa ma gandesc cine.As vrea sa sughit si sa ma gandesc ca m-a pomenit cineva de bine, m-a laudat cineva sau mi-au "murit laudatorii", iar cei ce nu m-au vrut prin preajma si-au ales calea cea mai dreapta spre a ma dezamagi.

Din lucrurile mele impart si cu tine, e adevarat ca nu prea mult pentru ca am inceput sa detin o mica cantitate de egoism si asta din cauza unora, dar si a mea. Impart doar cu cine merita si imi doresc...

CA SI TU SA MERITI !!!

| Ce vreau eu |

Am cam ezitat sa mai scriu pe blog in ultimu' timp pentru ca imi treceau prin minte numai lucruri ciudate si neinteresante si mi-am pierdut timpul fara sa mai gasesc ceva care sa-mi atraga atentia.Mai pe intelesul oricui m-am plictisit de moarte. Iar acum urmeaza partea cea mai frumoasa...

Dupa o mica "stagnare" uit de tot si de toate, ma dezghet si ma bronzez la soare fara sa-mi pese si fac ce vreau eu. Motivul? Unu' singur, asa vreau eu.Am facut ce au vrut altii, dar am nevoie si de timp pentru mine.

Devin un pic individualist si adopt atitudinea de libertate nepasatoare.Acum am sansa sa am mai multe decat mi-am dorit si observ ca atunci cand nu pun mult suflet obtin ce vreau mai repede, dar satisfactia este minora pentru mine. Doar cei din jurul meu au zambetul pe buze si asta pentru ca motivul lor e unu' sigur. Te saturi ca si mine sa inghiti in sec si vezi ca tu ai oferit dar daca vrei neaparat nu ti se intoarce favorul.In cazul meu ma oftic cand "lumea" uita cateva lucruri esentiale...

Imi place cand se intoarce roata, dar satisfactia deja dispare. E ca si sticluta cu parfum care daca o tii prea mult timp deschisa se evapora si ramane doar o "dara" de miros.

Nimic nu ramane si nimic nu e ceea ce pare si as vrea sa fie totul cum vreau eu.

Iarta-ma daca am avut un pesimism ce te-a adus si pe tine intr-o stare cam dura, dar simteam nevoia sa scriu.

| Raspunsul tau la intrebarea mea |

M-am gandit mai mult de o secunda la intrebarea pe care vreau sa ti-o ofer si la care astept un raspuns.Inca nu iti spun despre ce este vorba si mai insirui niste randuri pentru a nu spune ca ai citit prea putin.Nu e ceva ironic ci doar te pregatesc pentru a stii daca ai gandit raspunsul sau pur si simplu ai vrut sa scapi cat mai repede.


Ai 15...16....20...sau chiar peste 35 de ani, esti un visator un ciudat sau ai ajuns prea mare incat nu mai vezi si lucrurile din jur.Seara adormi cu gandul la iubirea vietii tale sau la cati bani vei face.Iti doresti sa ajungi cineva in lumea asta sau iti place umbra asta si nu te intelegi prea bine nici cu penumbra.Te invarti in termeni necunoscuti, printre chipuri ce nu le vezi decat o data in viata si ti se pare ca nimic nu e nou si ca ti s-a mai intamplat si altadata.(ai ametit)

In paragraful asta urmeaza intrebarea care ma macina si de care imi e teama.Vreau sa nu te ascunzi si sa nu ramana doar pentru tine.Scapa de egoism pentru o vreme si fii sincer.Ador sa stiu pareri adevarate.Ne dam mastile jos si suntem sinceri.Tu traiesti pentru ceva, ai un motiv iar eu vreau sa stiu care este acesta.

Da, ai inteles bine vreau sa stiu care e planul tau pentru mai tarziu si nu vreau sa te ascunzi.Trebuie sa stii ce vrei de la viata indiferent unde te afli.Daca imi vei raspunde voi aprecia lucrul asta, daca nu voi considera ca cel mai de pret lucru' e pentru multi o nulitate.

Poate ai ganduri meschine, perverse sau de binefacere.Nu iti vreau numele tau ci doar parerea ta.Nu-mi spune cine esti.Poti fii un anonim care nu se vrea altceva, imi doresc doar parerea ta.

Stiu ...acum ai sa dai cu vorbe-n mine ca eu nu mi-am zis parerea ...nu ti-am zis nimic, niciun raspuns la propria mea intrebare.Scopul meu? Corect ar fi sa te las pe tine sa ma descoperi sau sa nu-ti spun chiar nimic, dar imi place sa impart totul cu cel de langa mine si inclusiv cu tine.

Te pun pe primu' loc si iti spun ca scopul meu il urmeaza pe al tau.Ador sa traiesc printre oameni ce stiu sa zambeasca, sa uite de materialism si de egoism, sa dea "delete" la prostie si sa apese "enter" la adevarata viata.Scopul meu e sa te cunosc pe tine si sa te ascult...


Acum astept un raspuns de la tine...

| Caut prieteni adevarati|

Postez pe blog mesajul asta pentru ca simt ca altfel nu se mai poate.Forte curand am sa dau si vreun mesaj prin Raid la o sectiune numita diverse si poate cineva va vedea mesajul.DEci caut prieteni adevarati.

Nu am pretentii...nu vreau decat incredere si comunicare.Nu vreau sa fiu vorbit pe la spate ci vreau sa fiu ascultat, iar eu la randul meu sa fac acelasi lucru.M-am saturat de falsitati si mi se face scarba de cei ce nu apreciaza nici macar o farama din mine.Presupun ca tu esti in stare sa te incadrezi in aceasta selectie.Eu vreau sa te aleg, dar vreau sa-mi fii prieten ci nu dusman.

Daca as fii singurul care cauta ceva adevarat parca m-as bucura mai mult.Dar nu prea e nimeni in lumea asta cu prietenii langa el decat cu anumite scopuri.De ce naiba toti profita de tine si apoi te dau naibii?De ce nu le pasa si te lasa sa crezi ce vrei tu doar pentru ca s-a ivit ceva mai bun.

Prietenul tau ce mai bun va sta mereu in umbra....se va feri sa recunoasca ceva, iti va sari in ajutor atunci cand vei avea nevoie si nu iti va cere nimic in schimb.Poate vei uita sa-i spui si multumesc si nu-l vei observa deloc.Dar el nu se va supara, se va multumi ca tu esti fericit.

Caut...si caut...si iar caut...Eu obosesc destul de repede si nu stiu ce sa aleg, iar atunci cand ma grabesc iau numai decizii stupide.Devin irascibil cand imi tremura privirea doar pentru ca am inceput sa plang si suflu impotriva vantului doar ca sa nu-mi stearga lacrimile.

Care e scopul meu...?Caut prieteni adevarati. mai multi la numar, dar care sa-mi fie alaturi mereu si sa nu ma lase la greu.Vreau ceea ce putin au sau chair nimeni.Eu ofer asa ca poti oferi si tu, pentru ca altfel o sa traim asa de nebuni doar ne atingem scopul si nu ne pasa de cei din jur.

Mereu port discutii cu persoane pe care nu le cunsoc de mai mult de o clipa si raman placut impresionat cand gasesc increderein straini.Mi-as "etala" toate experientele mele doar pentru ca asa simt eu.Iar strainul nu ma trada.....el singurul meu prieten ...poate va deveni unu' adevarat.

Doar ca nu vreau sa mai plec nicaieri de nebun...sa astept degeaba....sa adorm fara sa fie cineva langa mine....sa tin in mine si nimeni sa nu ma asculte, sa plec capu' la vorbe si sa ma invidieze cineva doar pentru ca am eu mai mult sau mai putin.Urasc prostia atunci cand dau de ea....ea ma uraste ca inc anu m-a prostit....dar acum vreau prieteni adevarati....

Ce zici...? Te oferi? Ce stii sa faci ?ti-am zis nu vreau mare lucru....vreau doar ce e mai important...stii deja si tu....eu sunt eu....iar tu...esti persoana de care am nevoie

| Despre cei neintelesi |

Nu am putut alege alt titlu pentru ca aveam nesansa sa ma refer doar la o mica categorie a celor ce sunt respinsi de o majoritate ce se fereste de ceva nou, nebunesc si uneori chiar dureros.

Oameni neintelesi, ce au o cale mai complicata, in zig-zag si se impiedica la fiecare vorba si pun suflet si intr-un fir de iarba.E dureros sa vezi cum altii cad si tu ramai, si e o tampenie ca tu sa mergi mai departe nepasator crezand ca ei nu mai au nicio sansa.Sansa lor esti doar tu, si ai grija sa ii tratezi cu spatele si vrei ca totul sa fie al tau.

Eu ca mine si tu ca altii...dar uita-te la cei care nu se pot misca decat cu picioarele nu si cu mintea...uita-te la cei ce iti promit si cand e vorba de fapte habar nu au...uita-te in jurul tau si zareste prostia, dar si frica si timiditatea...si poate o sa-ti aduci aminte ca mai demult ai fost si tu asa.Stateai intr-un colt...singur si plangeai si nimeni nu te baga in seama.Iti indreptai privirea si iti tremurau mainile, iar daca cineva se uita mai urat la tine plecai capul de teama sa nu te respinga cu totii...si asa spuneai inca un "la revedere".Dar daca tu erai cel care se uita urat la acel mic om neinteles... l-ai fi bagat in seama, sau ai fi stat doar sa gaseste ceva sa critici la el...iti era teama ca intr-o zi o sa te-ntreaca...

Ma seaca mess-ul asta cand vad numai mass-uri cu acest fenomen numit "emo" si pe care multi il citesc "imo"...si multi habar nu au de nimic ...creaza ceva, dau mai departe si raman in prostia lor.Un emo e o altfel de persoana ce vede lucrurile altfel si care traieste atat de intens incat uita ca ar avea mai multe zile pentru tot ce si-a propus....grabeste lucrurile, dramatizeaza si finalizeaza prea curand...e tragic, dar daca asta le e dorinta trebuiesc intelesi.

Noi lovim in cap...si nu ne intereseaza...ei sunt cei neintelesi, dar nu sunt vinovati cu nimic, poate ca si tu ai putea fi la fel ca si ei, dar te simti mai bine in pielea ta.

Iar cand vine vorba de discriminare sa nu uitam de acel "gayfest", o manifestare a celor ce au gasit comunicare si dragoste dupa cum spun ei in cei de acelasi sex...dar daca ii uram atat de mult o sa inceapa un "macel" sau "exterminarea" cum spunea cineva...

Despre cei ce adora ca lor sa le fie bine, sa aiba grija mereu sa-i inteleaga si pe cei din jurul lor...e destul de simplu sa te nasti normal...mai greu e sa ramai majoritar...frumos e sa-ti traiesti viata...si superb e sa nu ti-o complici si tocmai ca noi facem totul pe dos.Daca pe tine te poti intelege incearca sa intelegi si aceea minoritatea care ea nu-ti vrea raul...

Nu zic sa iubesti nimic...zambeste si ajuta...pentru ca altii sigur te vor iubi...si sper sa nu fi egoist.

| Iti multumesc |

Ce frumos suna.Da, iti multumesc tie...indiferent ca esti un el sau o ea.Iti multumesc ca iti petreci putin din timpul tau citindu-mi randurile.Iti multumesc ca ai rabdarea sa intelegi un sens pe care incerc sa-l dau prin ceea ce scriu...si apreciez atunci cand ma critici cu folos.

Tu esti cel sau cea care mereu ai ceva de spus si ai gandit ca este mai bine sa vezi cum ma simt si eu si acest lucru m-a facut sa ma simt minunat.Ma uit la ceasul de la PC si imi arata fix...dar de data asta inseamna altceva...inseamna ca te iubesc pe tine cel ce stii sa citesti mereu printre randurile mele.Mi se spune ca sunt prea dur uneori si ca zic totul pe fata sau ca dau din "casa de la mine", dar locul asta nu e facut pentru oricine...e facut doar pentru adevaratii mei prieteni.Suna ciudat, dar imi place sa cred ca daca ma citesti imi esti aproape si imi poti deveni un bun prieten...si stiu ca fiecare are ceva de spus...iar tu nu esti cel din urma.

Am sa ma refer la oricine se simte...si am sa folosesc totul la genul masculin...dar asta nu inseamna ca uit cititoarele ce stiu sigur ca ma si plac dar ma si urasc, desi ador doar prima prima parte.

Bun...sa ma ierti micul meu cititor cand mai scriu "tampenii" prin acest loc, dar vreau sa-ti spun ca e ceea ce simt...si starea mea nu am cum sa o schimb foarte usor.De multe ori tu ma ajuti sa trec mai departe.Nu te cunosc de mult, dar pe zi ce trece te faci tot mai mare, incepi sa cresti asa ca o sa facem schimbari impreuna...schimbari din categoria celor de "cea mai buna calitate".Nebunia mea e ca niciodata nu ma pot abtine din a scrie din al meu suflet, as uri sa te mint si sa iti vorbesc despre ce face nu stiu ce vedeta...e locul meu si al tau...asa ca vorbim doar despre lucrurile noastre...nimic altceva...sau nu se stie...totul se schimba fara sa ne dam seama...

As vrea sa sune si mai frumos acest "Iti multumesc", dar imi place forma lui originala asa ca nu am sa-l modific pentru ca as schimba prea multe.

Exista momente cand ma citesc si eu pe mine sa vad ce gandeam un pic mai devreme...si daca "purific" textul mereu am sa inteleg ceva in plus ...si nu am sa ma pot opri.

Poate ca nu ai citit mai mult de un rand din toate gandurile mele.....sau poate ca abia astepti sa mai scriu ceva...eu ador cand stiu ca zambesti ...si iti multumesc...

Ma retrag in umbra...si in vise...pana cand am sa te pot cunoaste chiar si in persoana...

| Tu un pervers, iar ea o experta |

Indiferent de cat de isteti sau de inculti suntem, indiferent ca avem pretentii sau ne rezumam la lucruri marunte cu totii o vedem intr-un fel anume.Daca esti mai mic de inaltime ai s-o privesti de sus...si te va domina...daca e mai mica ea decat tine...atunci va fi ideala.E perfecta in ochii tai atata timp cat vezi si altceva in afara de forme si totusi ti-o doresti in primul rand pentru felul cum arata.


Ea...?Ea e cea pe care o visezi, in mintea ta se invarte doar imaginea ei si nu te intereseaza alteceva.Pentru dorinta ta limita intre rau si bine se opreste in fata ei si renunti la tot pentru ca ceva mai bun nu ai sa gasesti.Te domina si iti place lucrul asta.Te tachineaza si ai tendinta sa suferi de "masochism mental" si iti produce placere chiar si-o soapta de-a ei.E de ajuns sa-ti zambeasca, iar tu te vei gandi la mai mult.Mintea ta e bolnava si invadata de efectul hormonilor si ai devora si ultima fantezie pentru ca asta e dorinta ta.

E blonda...e bruneta...sau e roscata...are peruca sau e cheala...nu te intereseaza pentru ca ti-ai pus o perdea prin care nu vezi decat ce-ti place[sa nu crezi ca e acelasi lucru ca atunci cand pui o perna pe fata ca sa nu-i vezi chipul].Dar te intrebi ce e in mintea ei si e posibil sa ghicesti doar ca poti avea sansa ca privirea ei sa te tradeze, iar apoi sa se joace cu tine.Si ce-ti pasa tie?Tu oricum nu ti cont de nimic...o vrei pe ea si nu comentezi restul.E ca si cum ai asculta muzica si nu ai vrea sa auzi nimic din ce se intampla in jurul tau.

Compara muzica cu fata perfecta...sau cu femeia la propriu si ai sa ai surpiza sa gasesti multe asemanari...probabil vrei sa-ti faca un streaptease pe o melodie care te aduce intr-o stare de extaz...nu, nu esti pervers, esti doar obsedat de idee...


Ideea e ca poate nu ti se pare nimic special in lucrurile astea decat daca intervine aceea pe care tu o vrei cu adevarat.E pretentioasa in vorbe...e dulce si suava atunci cand te atinge, e "meschina" cand te vrea doar pentru ea, domina si "rupe" alte vise pentru a ti le arata pe ale ei si reuseste sa faca din tine ce vrea ea.E frumoasa in chipul ei de "inger" si nu s-ar supara daca i-ai spune ca e o diavolita.Iti daruieste un sarut si te lasa apoi sa respiri pentru o clipa, urmeaza sa te provoace la ce ii sta ei in minte, dar tu ca un pervers ce esti ,treci prea repede peste momentele dulci, vrei doar actiune si asta s-ar putea sa te strice.Atunci...in acel moment esti declarat un "mic" pervers .Si ce ramane de facut?Lasa-te in mana ei...e experta in a te face fericit si pe tine si pe ea.

La fel ca la inceput...ea...e experta, iar tu esti micul visator pervers ce nu vrei decat alte fete si alte fantezi, daca iti doresti ceva trebuie sa-ti vina totul pe tava, esti un gigolo ce are ceva banuti in buzunar,dar e posibil ca pentru ea sa conteze altceva.

Daca e cea ideala risca si "joaca-te", dar ai grija sa nu se joace si ea cu tine.E frumos cat nu te implici, daca lucrurile se complica trebuie sa tii cont de suflet altfel ai sa devi un nimic.Drum bun si cale batuta....cin' te prinde s'aiba grija de tine....

| Inainte sa adorm |

Pentru ora asta atat de tarzie nu am nici pic de inspiratie.Amaratul asta de ceas universal spune ca e doua si patruzeci si cinci dimineata.Mi se inchid ochii, dar simt nevoia sa scriu pentru ca tu sa citesti si sa stii ceea ce simt.Habar nu am despre ce sa vorbesc pentru ca nu am un subiect anume in mine.Sau poate te mint, am foarte multe lucruri sa-ti spun, dar le-am amestecat si nu stiu cu ce sa mai incep.

Cineva mi-a sugerat sa vorbesc despre copilarie.Cica asa e frumos si placut,astfel am sa aflu cum imi e mai bine atunci sau acum.Copilarie? Depinde de unde incep.Vreau sa-mi aduc aminte doar anumite parti si sa nu pasesc in zone care imi sunt "interzise" si pe care nu am sa le inteleg niciodata pentru ca altfel nu ar mai exista cuvantul "NU".

Vezi imagini la televizor cu niste copilasi dragalasi si sunt atat de preferati de toti incat ai vrea sa te intorci in timp si sa devi incent.Nici nu vreau sa-ti pomenesc de frumos, e superb si greu de crezu ca am trecut cu totii prin asa ceva.Daca eu am zambit cand am vazut lumina pentru prima data asa ai facut si tu si cel de langa tine, ce s-a intamplat apoi a fost doar pur destin...si o sa ne mai amestecam prin randuri mult timp de aici incolo.

E frumos sa-ti amintesti, dar s anu traiesti din amintiri.Adu-ti aminte de copilarie si retraieste-o atunci cand ai sansa.Nu te baza doar pe realitate, ai sa te lovesti si lucruri rele si nu ai sa le faci fata.Imi place mirosul de "bebe mic" (pana si mica expresie e adorabila)....miroase a lapte si a puritate....apoi pe zi ce trece aduna cate putin din toate.Dar nu evita rautatea...egoismul si altele...dar poate iti multumesc tie ca ai stiut sa pui si un pic de dragoste si asa am ajuns cu totii visatori.Chiar daca nu recunoastem totusi ascundem o cutiuta plina de amintiri, dar sa nu o dechizi, pastreaza-o pentru ca altii sa o descopere si astfel vei vedea ca amintirea retraita acum cu cineva drag te va face sa devina totul prezent.Absurd de frumos.Curat.Alb.Imaginatia prinde culoare.Si amestec cuvintele ca sa faca o "conexiune"intre mine si tine, nu ma evita pentru ca eu incerc sa te apropii de intelesul "denotativ".Da si daca stau sa ma gandesc bine si sensul conotativ e bun, daca eu iti spun ca imi e somn poate ca sunt obosit sau vreau sa ma culc cu tine...depinde ce crezi tu.

Iar eu am sa cred la fel ca tine.Somn usor...sau zi buna sa ai.Eu iau o "mica" pauza...revin

| Nu zice |

Vorbim ceva si ramane doar intre noi pentru a se numi special si pentru a ne face pe amandoi sa ne gandim unu' la celalalt, daca se divulga secreul placerea dispare si totul va fi banal, un prost va rade, iar cineva va fi fascinat de ce avem noi doi...dar eu vreau sa stim doar noi doi pentru ca imi place cand si tu dar si eu gandim pe aceiasi lungime de unda si ca multe din drumurile noastre au o directie unica ...drumul meu se intersecteaza cu al tau si devine o unitate...devine unul singur cu sens unic...nu ne putem intoarce si nu ne putem uita inapoi.

Daca cedam o sa ne para rau si o sa regretam ca am jurat...tot ceea ce trebuie sa faci e sa nu zici si nici eu nu am sa spun.E placut ca altcineva sa nu stie si asa magia se va regasi in secretul nostru.

Si in soapta aud "taci si nu mai spune nimic" si restul continua de la sine ..si ma bucur ca ai inteles mesajul meu...iar eu te-am inteles pe tine...iar acum ne intelegem doar din priviri...

Si te-as privi la nesfarsit...si nici nu as vrea sa clipesc...imi vor curge lacrimi...de bucurie ca privesc ochisorii tai...si ma revad pe mine dar prin inima ta....cat de frumos e...

Si lucurile astea sa nu uiti sa nu le zici...ramane intre mine si tine....ai sa taci. iar tacerea se va sfasia doar intre noi si in visele noastre...

Iar lucrurile astea o sa le auzi doar atunci cand ai sa vrei sa primesti langa tine pe cineva nou...si iti va placea doar daca vei vrea cu adevarat...daca nu, ai sa-i privesti pe altii cum traiesc...

Si iubesc sa fiu iubit...asta ca sa nu spui ca nu ti-am zis....dar tu...nu zice...

| Ce gasesc in jur |

Si acum incepe o descriere a lucrurilor ce ma inconjoara si care imi fac viata mai frumoasa sau mai dureroasa.Ce gasesc eu in jur poti gasi si tu, dar nu in acelasi timp si nu sub aceiasi forma.Eu gasesc persoane si lucruri...asta ca sa spun totul in doua cuvinte legate de un simplu "si"...pentru ca totul sa para simplu si sa nu iti bati mintea si neuronii prea mult.Ceea ce urmeaza necesita un pic de imaginatie sau de visare.

OK...deci vorbim despre persoane si despre lucruri pentru ca astea sunt cele doua elemente pe care le regasesc eu in viata asta considerata a fii minunata.Si chiar asa e, doar ca suntem noi cam incapatanati si ne place sa vedem doar calvarul.

Persoanele, adica oamenii, adica noi cei care ne invartim in acelasi timp cu pamantul suntem cei ce vrem mereu mai mult fara sa punem nimic pe "tava", stim doar sa luam, sa cerem si uitam sa oferim.Dar ma gandesc cat de rau ar fii daca am darui ceva din suflet.Pentru unii si cuvintele sunt de pret si nu le-ar spune orcui.Pentru unii cel mai de pret lucru e viata altora de care au grija si uita de ei (un fenomen care daca s-ar raspandi ne-ar face mai copilarosi cu durerea).

Imi inchipui omul asa cum e el, plin de dorinte si de sperante ce se leaga doar de persoana sa...si aici ne referim la individualism, pentru ca toti avem o bucatica din aceasta trasatura si ne place sa vedem cum ce e in jurul nostru e si pentru noi, dar nu vrem sa mai fie pentru inca cineva.

Luam o gura de apa si restul o aruncam pe pamantul secat si nu vedem omul insetat ce din departare vine...i s-a uscat gatul, ti-ar spune ceva dar nu mai are glas....a murit...din cauza ta...

Noi oamenii dam vina pe altcineva si nu ne asumam responsabilitatile decat atunci cand vine vorba de lucruri frumoase, fugim cand nu stim ce se intampla cu adevarat..si mi-ar placea sa spun ca fuga e cea mai buna arma atunci cand altceva nu ai.

Cand critic pe cineva incerc sa ma critic si pe mine pentru ca daca spun de cineva ma refer in primul rand la persoana mea...si eu sunt invidios...rautacios...las(lash) cand vine vorba de ceva serios si ca si tine incerc sa-mi schimb perspectiva de naivitate dusa la extrem.Parca as locui intre patru pereti transparenti in ochii mei, prin care vad totul cum se misca intr-o armonie prefacuta.E ca si cum ar incepe sa tipe cineva la tine...te-ar face sa plangi si ti-ai pune castile in urechi sa nu mai auzi altceva decat melodia ta preferata si probabil aceea te va face sa lacrimezi si mai intens...

Persoanele....adica oamenii....mai simplu, tu si eu...dar cu lucrurile cum ramane? Pentru ca fac parte din viata noastra, iar atunci cand spun lucruri ma refer si la fapte si la vorbe dar si la obiectele uitate in locuri intunecoase si reci, pastrate doar pentru dorul cel mare, inainte de a parasi o noua cale, un drum sau o sansa ce ti se ofer...si ai sa alegi cu sufletul ci nu cu mintea.De aceea aceste lucruri sunt facute sa ne indrume, nu neaparat in directia cea mai buna, dar ne ajuta.Acumulam si speram sa invatam ceva din trecut...lasam totul si uitam ca atunci cand am renuntat am rupt din noi mai mult decat trebuia....

Secam vieti doar din vorbe si punem la suflet atunci cand nu are rost...ajungem sa pretuim un lucru ce candva si chiar si acum ne aduce aminte de ceva ce nu va mai fii...dar e minunat cand inca poti face lucrul asta...

Gasesc in jurul meu specialul si ciudatul si le combin dupa cum mintea mea vrea...si am sa ma razbun pe soarta daca nu ma va lasa sa-mi fac de cap, iar mama imi va spune sa nu mai plang cand deja am incetat sa fac lucrul asta....am sa zambesc cand cineva nu va mai avea putere sa rupa vieti si voi avea grija si de tine...

E minunat sa traiesti in jurul a ceea ce-ti place sa gasesti...

| Intoxicat de sarbatori |

Nu te gandi ca am consumat prea multe de pe "masa de Pasti" si astfel m-am intoxicat si am ajuns la doctor...nu, in niciun caz.Am grija de mine si mananc doar atat cat trebuie si cat sa-mi satisfac poftele, nu cele trupesti decat "stomacale"...

Da stiu...probail ti-ai dat seama din prima, dar am o stare destul de gretoasa pentru ca m-au suparat oamenii astia care au uitat ce inseamna o sarbatoare cu adevarat.In ziua de azi Pastele nu mai inseamna nimic foarte interesant din punct de vedere al sufletului, toti sunt maniaci doar dupa publicitate si dupa un ban in plus.

Pastele a devenit o sarbatoare mai mult decat comerciala, si cand spun lucrul asta ma refer la faptul ca ma intristeaza cand dimineatza servesti masa de Pasti si mai simti acea atmosfera care sa-ti imbratiseze sufletul si sa poti spune ca acea zi este magica.

Acea caldura lipseste si imi lipseste si mie pentru ca duc lipsa de cei din jur, duc lipsa de un pic de "singuratate" si imi place sa spun ca imi e dor sa vad aceasta sabatoare ca pe o traditie ci nu ca pe un produs.

Toata lumea s-a dus sa ia Lumina, dar majoritatea s-au dus sa vada cine e prezent ....sa urmareasca "domnisoarele" tinere si dragute...sa le abordeze si sa uite sa spuna Hristos a Inviat.

Daca nu am probleme cu mancarea...totusi m-am intoxicat...de prostia asta de publicitate care uneori nu isi are rostul.Nu vad cum se se poate tranti pe langa o lumanare cumparata si un pliant cu cine stie ce reclama sau partid.Ma mir ca nu imi da si oferta de la Vodafone sau ORange...de Cosmote nu spun nimic pentru ca stiu ca ei sunt mai "finuti"...iti intra direct in casa cu muuulte minute ...

Gata cu atat de multa critica...dar vreau sa mai simt atmosfera aceea de Pasti...cand familiile erau reunite si cand toti se simteau bine...cand ciocneai un pahar de vin si simteai savoarea nu alcoolul...cand ciocneai un ou si nu vroiai decat sa implinesti traditia...cand vroiai sa arati ca pur si simplu iti pasa de sarbatoare ci nu de ocaziile pe care le poti avea in anumite momente....


Si te intrebi ce fac acum? Astept Craciunul...poate fac si eu o reclama...cu o Craciunitza bruneta si "mumoasa"...si daca imi cere socoteala cineva am sa-i spun..."e la moda"...

| A fost odata |

Si asa mi-ar placea sa incep fiecare fraza pe care o spun si sa nu se mai termine nimic niciodata.Dar totul are un sfarsit, iar aici nu suntem in vreo minunata poveste, nici in ceva magic,nici in nimic.E doar viata si iar viata.Si ne lovim mereu de obstacole ce sunt tot mai mari pentru noi, iar atunci cand avem un moment trist in viata noastra ne motivam si spunem "macar am avut ceva de invatzat".

Acum traim o clipa, iar dupa aceasta clipa urmeaza alta si tot asa mai departe si nu suntem niciodata multumiti de ceea ce suntem ,ceea ce avem si gasim in jurul nostru.Chiar si atunci cand ne este foarte bine evitam sa recunoastem si ne dorim si mai mult.

Nemultumiti ne-am nascut si asa o sa traim o viata intreaga.Ma intreb daca nu cumva din cauza asta exista numai oameni ce mereu au o durere sufleteasca sau de ce nu chiar trupeasca.Daca te doare capu' ai putea foarte simplu sa-ti iei o aspirina, dar uiti lucrul asta pentru ca stii ca poti sa te faci bine si asteptand.Daca te doare o masea nu te duci la dentist, astepti pana simti ca nu mai poti si abia atunci iti faci o programare si asta doar din teama de altceva...(si din asteptare poti sa mori)

Iar cand vine vorba de dureri sufletesti avem o dilema, e ca un joc de petale rupte...ma iubeste...nu ma iubeste...si depinde doar ultima petala...sau uneori depinde cum incepi totul in viata asta....

Acum o clipa poate ca am ras si m-am bucurat de un "incident" , dar poate acum nici nu mai pot sa-mi opresc lacrimile, sau am o stare melancolica...sau deja sunt plictisit si iritat de ce se intampla...si imi e dor de micul trecut...si acum e timpul sa spun...."A fost odata" ...da stiu , si nu va mai fii niciodata la fel, ori mai bine, ori mai rau....si niciodata la fel.

E trist sa nu te poti bucura de fiecare clipa...

Atunci cand avem tot ce ne dorim tot ne lipseste ceva, un zambet, caldura sufleteasca, un sarut, cineva care sa ne asculte, o mangaiere, sau orice altceva ce nu avem atunci....Si asa o sa ne numim nemultumitii pamantului....

Eu am sa ma multumesc dupa ce ai sa citesti acest post...deja m-am binedispus...asta era si ideea...si mai presus de toate vroiam sa-ti spun ca e bine sa apreciezi ce ai langa tine si sa nu dai cu piciorul la ceva ce mai tarziu s-ar putea sa nu mai ai....

~~Viata~~