Adica practic tu intelegi prin acest titlu ca am luat un narcisist de pe strada...si l-am lipit de mine doar ca sa stiu sigur ca am si eu o mica parte din acest fenomen. NU, nu-i adevarat, e pur si simplu in mine si in oricine, desi nu multi recunoastem acest fenomen. Ce e destul de suspect, e ca multi nici nu sunt prea aratosi, dar se iubesc indeajuns de mult cat sa se admire non stop, chiar si atunci cand dorm avand cine stie ce vise cu ei. [ ce romantic ]
Eu? Din pacate nu ma visez, poate chiar ma chinui sa am vise, dar nu reusesc[dorm prea putin]. Nu am ajuns inca la performanta de a-mi pacali subconstientul, eu doar ma tradez pe mine uneori si incep sa ma plac. [macar recunosc]
Merg pe strada si ador sa ii privesc pe cei din jurul meu, sunt curios sa vad cui am puterea sa-i atrag atentia si cui nu. Am chiar cate o stare mai neexplicabila cand iau pe cineva la intamplare si intreb ce parere are despre mine desi nu ma cunoaste decat de trei secunde si unpic. Da stiu...nebunie curata, dar e nebunia din mine si nu o pot opri. Pentru multi astea's nimicuri pentru ca sunt obisnuiti sa faca chiar mai mult asta ca sa nu uitam de reflexia oglinzilor sau a geamurilor in care se privesc si incearca noi miscari. Tipa care se uita obsesiv in oglinda incercand noi figuri expresive pentru a stii cum sa apara in noua poza pe care i-o va face un admirator, sau de cat de bombat ii sta fundul in noii blugi. Nici noi baietii nu suntem mai usor de criticat, posibil sa avem o latura chiar mai impiedicata si mai narcisista. Nu subliniem ci doar amintim cele mai tari frizuri, sitluri emo de toate categoriile, sau cele mai bune texte de agatat care si ele fac parte din mica "suferinta" sau din picul de narcisism.
Daca nu recunosti ca ai o mica bucatica si tu din aceast fenomen ...ma supar. Cum fac cand ma supar? Nu urat, asta ar fii doar un raspuns, nu reactionez ci doar am sa inteleg ca nu poti sa fii sincer nici macar o data in viata sau mai periodic daca se poate. Sau am sa apelez la solutia cea mai drastica, nu ghilotina ci minciuna absoluta. Poate nu te placi deloc, dar atunci ma intreb cum ii poti adora pe cei din jurul tau. [ acum gandeste te rog ]
Mai aud expresii de genu': "mica suferintza" , "narcisist in culoare"[desi eu vreau nonculori] , "suferi de tine"[desi am doar probleme cu inima] sau alte texte pentru care nu iti trebuie o initiere nici tie, le cunosti in amanunt chiar.
E de ajuns sa vrei sa fii tu si te poti numi un narcist, dar acest termen a fost inventat doar pentru exagerari asa ca am pus un "mic" in fata, asta pentru a ma asigura ca nu cumva mai tarziu sa ai forma naturala si eu sa nu am niciun "drept de autor".
Ii multumesc narcisistului care recunoaste atunci cand este intrebat. Nu e un lucru rau, doar ca seamana cu ceva deja mult prea mediatizat [esti la tv frate] , asa ca ceva mai original nu ar strica.
Ma stric ca si inspiratie chiar eu, pe final de post, si afirm ca desi nu am ajuns in "starea naturala" imi dozez clipa de clipa cuvinte care sa ma ajuta sa trec micul popas. [ e mai rau cand e unu' mai mare] [ dar poate m-ajuti tu ]
Sopteste-ti cuvinte doar pentru tine, uita de toti si de toate. Nu ataca, manifesta-te in momentele de singuratate.
