Am ajuns niste animale feroce, tauri fara mila, vampiri ce vor sange, dar nu stiu sa suga.
Si... si unde mai incape atata dragoste? Unde o mai indesam si pe ea? Rucsacul e atat de stramt si ocupat, iar inima da semne de incetinire, totul se naste in monotonie, iar speranta... ea nu se naste, e avortata de banale cuvinte.
Voi astia care credeti inteligenti si jucati banii ca pe cuvintele din gura, de maine, vreau sa va achizitionati un suflet. Nu stiu cum faceti, dar nici nu ma intereseaza, eu doar va oblig, pe bune. Altfel sa nu mai faceti umbra pamantului, sa nu va mai prind ca ma intoxicati pe strada si prin inghesuiala comerciala, e clar, sa nu va mai prind.
Si de ce sa plec sau sa fug eu? Eeee na! Hai nu serios? Nu, nu va declar razboi, va sugerez sa luptati ca prostii.
Gratarul nu e bun, nu in compozitia asta, dragostea n-are de-aface cu porcariile pe care le scoateti pe gura, si cand vine vorba sa va indopati, nu va mai opriti... mental vorbind, suferiti de rahitism.
Pace celor ce nu tac din gura, fericire celor ce nu vorbesc peste mine, multumiri criticilor dementi din fire si fericire celor ce nu recunosc faptele bune.
Asta ca sa nu va spuna cand de cruzi sunteti cu cruditatea si puritatea! A cui? A voastra!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Parerea ta, parte din blog