Macar eu stiu sa multumesc si nu imi e teama sa scriu cuvintele astea. Ca nimicul se intampla si se dezvolta e din vina caldurii ce a sufocat o lume prea activa, dar de ce semnele tale sunt mai jos de zero si egale cu o indiferenta nu pot sa inteleg, e ca si cum cineva mi-a sters o parte din memorie.
Imaginatia imi bate mereu la usa din sticla, vede dinainte starea mea si o amplifica dupa cum vrea. Visele imi arata o parte dorita mie, realitatea e plina de abonati ce "momentan" nu pot fi contactati.
Sa nu te uitam nici pe tine "domnule", cel care tot timpul stai si vorbesti la telefon, nu-mi exprim o frustrare, dar casca aia nu are ce cauta pe langa urechi. Iar daca te gandesti la stereo, fa asta doar dupa ce-ai ramas singur. Tie nu-ti multumesc, nu inca. Mai astept sa vad ce pasi mai faci. Sper din suflet sa-ti pastrezi echilibru, desi se anunta rafale de vant.
Le-as multumi oamenilor ce stiu sa stea stana de piatra, dar e inutil, eu nu-i pot face sa zambeasca, cel putin nu in lumea lor.
"Multumesc pentru nimic... ", poate fi si un mesaj. Il poti experimenta intr-un graffiti, poti arata lumii ca poti face nimicul in culori, CURcubeu n-are limite.
Elevatii sa taca din gura, n-am nevoie de pareri sucite si nici de critici ce vin din neintelegeri copilaresti. Pur si simplu, multumesc!
Licheaua se naste dintr-o curva, si e normal sa vrei si tu, dar nu e normal sa si reusesti. Ai voie sa te ametesti, dar nu-ti permit caderea in gol si nu bag mana'n foc, dar parca nu-ti sta bine. E normal sa nu te schimbi, asa te'nvata "sistemul".
Prin noapte, m-am asezat la clasa intai, loc de fite platit nasului la un pret redus. Ma intrebam de ce s-au nascut oamenii astia fara cuvant. Erau geamurile deschise, era prea mult curent si m-am bucurat ca la rece pot gandi mai bine. Cola m-a ajutat sa creez mesaje, si desi am folosit pluralul nu am reusit decat un singular. Petrecerea s-a deschis, iar tutunul era mestecat, iti ramanea in gat.
Am continuat fara sa mai pun semnul intrebarii la fiecare miscare. Felicitari bugetarilor, astazi priviti ziua de luni ca pe o relaxare. Si n-am cui sa-i dau un multumesc, dar de-ntalniti nimicul, sa-mi dati macar un "bip", promit ca eu am sa-mi fac prezenta.
Folositi telefoanele, nu le lasati sa zaca pe "silentios"!
