M-am mutat pe JohnCristea.RO

duminică, 26 aprilie 2009

| Fericirea, cel mai periculos drog |


O visam, sau o avem. Radem si apoi izbucnim in plans. Tremuram si renuntam. Ne informam si nu reusim. Integrarea noastra e irecuperabila, am inaintat prea mult si deja am facut rau.

Negativ in masa pentru o picatura de fericire. Am renuntat la atatea pentru simplul zambet pe care l-am obtinut, doar pentru o noapte. Am reusit sa adun toate stelele intr-un sac si tu nici nu le-ai privit. Am ramas ca un trist sa le-agat pe cer.

Tu ai pitit printr-un buzunar adanc luna, mi-ai interzis s-o privesc. Eu am dat mana cu fericirea, eu cred ca-nnebunesc. Nu e important restu', stiu ca m-ai drogat, sau ne-am drogat impreuna.

Tii minte? Tu cautai, iar eu mereu iti dadeam variante. Tu priveai si eu ma vedeam prin ochii tai. Erau mai clari ca oglinda aceea limpede si ma puteam vedea exact asa cum si tu puteai.

Ma pricep sa instaurez confuzia, trag foarte usor o perdea plina de ceata, tu poti sa pasesti cu mine chiar si pe gheata. Si neg daca vrei sa-mi spui ca e poezie, trebuie instant sa eviti rima, eu vreau doar sa stii ca imi e greu noaptea, e clar ca si ziua.

Iar acum primesc pasiunea, nu vreau in cuvinte, nu vreau formal, nu rataciri, nu cu mine. Si din prea multe calmuri poti alcatui un stres, poti deranja o lume si un vis indraznet, poti retrai sau crea noul, poti ingropa raul. Te droghezi !

Vreau un schimb periculos. Vreau sa risiti, vreau sa crezi, vreau sa fugi cu mine. E simplu, nu? Nici nu ma-ndoiesc.

Ratacesc, sunt strazi multe de parcurs pana la tine, mai ales cand pasesc doar eu. Dar stand doar intr-un punct, te vad cum imi place mie.

Cum, tu nu ma vezi? Aaaa, iertare, tu doar ma auzi, si totusi ai niste indicii, sunt pitite-n amintiri inca prezente.

Si punctul acela se sprijina de Pamant, e inalt si e placut doar noaptea. E greu sa stai prea mult, nu rezisti, nu singura. Banuiesc ca de acolo e plecarea. Drumul e doar un segment ce mai tese ceva nou, e "update-ul" facut atasarii, e un pic de mister, un dor nebun, si un drog.

Nu tragem pe nas decat ce vrem, si eu-ti cunosc mirosul, tu sigur pe-al meu. Tu ma cunosti, repet, eu pe mine nu ! Eu ma oftic, tu te amuzi, eu nu pot, eu nu stiu, tu-mi ceri totul.

Si-am intalnit messenger-isti cu "forme" feminine ce spuneau ca's prea idiot. Se exprimau atat de usor si vroiam sa cred si eu acelasi lucru. Mi-au spus ca vand o marfa mult prea ieftina, ca drogul meu e doar o amagire, ca nu e bine, ca starea mea nu'i fericire.

Fericirea e sustinuta de pericol. Si orice pahar se poate sparge, cioburile sunt pastrate intr-o ordine, vor sa ma taie.

Ma ataca, ma zgarie, uneori am senzatia ca-mi place, iar cand din cer o mana ma alinta ar trebui sa zic stop, e pericol.

Eu incerc, ce naiba sa fac? E drog, si ma injectez si cand visez, pana si perna ma agita, si cearceful e rece prea putin, pot transpira peste noapte, pot, si totul e un chin.

Drogul agita o viata, eu mizez pentru doua.

8 comentarii:

  1. Cand crezi ca ai castigat, de fapt totul a fost o iluzie ce un `TU` ai profitat prea mult de ea...

    un tu ce in orice clipa ar putea spune stop amagirii...

    un tu ce s-ar reinventa...

    un tu ce stie exact ce-si doreste...

    si un TU ce nu ar putea fi el, fara EU...


    PS:B.C.

    RăspundețiȘtergere
  2. ei John..ai intalnit alta fereastra in camera ta?Ai sa o deschizi de data asta?

    RăspundețiȘtergere
  3. Gata...
    M-a calmat:)
    Asta asteptam...sau vroiam...una din doua
    Si s-ar putea sa ma si inspir;;)


    :-$ pentru ca e secret:))

    RăspundețiȘtergere
  4. Drogu e ceva interzis ...e buna asocierea insa fericirea e ceva mai mult decat un drog ilegal.
    Diferenta ar fi ca dependenta de fericire e rar intalnita ..insa ..dependenta de drog..e la tot coltu'.
    Mie'mi place...aproape ca ador ce ai scris..dar ..dar...dar...nu vreau sa raman cu impresia ca fericirea e cel mai periculos drog.Ma sperie, ma face sa devin un emo incurabil pentru a nu fi data in urmarire pentru trafic si consum de fericire.

    RăspundețiȘtergere
  5. "Si-am intalnit messenger-isti cu "forme" feminine ce spuneau ca's prea idiot."

    iar DRAGOSTE...pfffffffff JoHn cauta un antidot, dar sper sa nu fie paharul cu acid...ptr.k OOoooopssssss l am sparta:D

    nu mai astepta ... fa pasi...spre fericire...nu o cumpara ... k p un drog...fa-o sa fie a ta...o vesnicie

    rima si verurile astea:-SS

    te poop:*

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu cumpar nimic !!! Dar totul e de vanzare :(

    RăspundețiȘtergere
  7. Fiecare simte fericirea in felul lui,pe unul il bucura lucrurile mici,pe altul banii,pe altul dragostea si tot asa.Mihaela Runceacnu canta asa"Fericirea are chipul tau/Luminat de dragoste mereu..."Acum depinde de tine cum o percepi si ce astepti ca sa fi fericit.alice

    RăspundețiȘtergere
  8. "Dar ei nu, nu trebuie sa stie..Tremura,cufundandu-se in lectura.Era clar ca suferea dar tot ce mai vroia era sa nu stie nimic..sa fie lasata in pace, caci era obosita de atatea indoieli, chinuri ,framantari..Avea un gol in suflet care o facea inumana, fara viata..Acum suflul ii era cu greutate, inima apasata..Mai avea o dorinta..sa citeasca in continuare, fara ca acea carte, acea poveste de care se indragostise sa nu se mai termine niciodata.Era singurul lucru care o mai tinea in viata si era profund constienta de asta..Isi traia iubirea prin dragostea celor doi..alaturi de care a fost pana la capat..Se chinuia cu mii de intrebari, unele fara sens ..Nu stia de ce se intamplase deodata, de ce o lasase in nepasare singura, mai singura decat fusese vreodata in bataia directa a durerii.Nu putea sa realizeze daca lui ii mai pasa, daca el se mai uitase macar o data in urma de la plecare..Daca inca mai simtea acea adoratie fata de ea..
    Caci ea inca il iubea.Din toata puterea , toata fiinta, tot corpul.Desi se temuse pana atunci sa arate asta, il iubea.Vroia doar sa faca parte din lumea lui, sa il vada, sa fie a lui.Caci se lasa la voia celui care acum o respingea.Care fugise..
    Astazi se simtea o umbra..Care inca era alaturi de ceea ce ii fusese odata viata doar in speranta ca el candva se va intoarce..Se departase de familie, de prieteni, de zambete..
    Vroia doar ca el sa vina inapoi…
    Simteam o fierbinteala cotropitoare.Ochii se agitau frenetic, nelasandu-mi pleoapele uscate aproape deloc.Nu eram niciodata sigura la trezire daca plansesem toata noaptea.In decursul dupa-amiezei , cum nu prea aveam ceva de facut, incercam sa dorm ca sa evit contactul cu realitatea si durerea , insa seara era groaznic caci trebuia sa infrunt lipsa, singura, in vesnica agonie a eului sfaramat.Inima, acea inima care isi renegase iubirea intotdeauna, atunci cand ii acordase o sansa fu zdrobita.Acum, nu incerca nici macar sa se reintregeasca, sa isi caute si sa isi alipeasca bucatile.Nu astepta, doar statea.
    Era o liniste tulbure si dureroasa.Era o liniste de la care nu stiai daca trebuie sa te astepti sau nu la epidoade,raspunsuri sau intrebari.Ma invaluiau fiorii des, dar tot ce puteam sa fac era sa incerc sa-mi amagesc gandurile, intinzandu-le o infantila capcana si indreptandu-le spre mii de alte preocupari irationale.Aceste ganduri,virusate, aveau si ele un subconstient , care macina fiecare amintire de la inceput la sfarsit, in intregime, totul in timp ce ele cautau o pista falsa.Totul era mecanic.Imi impuneam sa schitez o incercare nereusita de zambet, imi impuneam sa aflu de ce, de pilda, blocul vecin e construit fix acolo.
    Asta eram eu.Poate nebuna, sau poate dupa cum vesnic afirmam plina de stari.Prima stare era linistea…Fiecare dintre ele era profunda, dureroasa si menita sa iti verifice rezistenta la extreme, mai clar sa te distruga.
    Eram ca un televizor, programat de cel ce te folosea la inchidere dupa o perioada.Dar ce era mai greu constituia faptul ca nu stiai cand e sfarsitul, iar pana atunci trebuia sa pastrez distanta de tot ce fusese odata "eu"…
    Si nu mai asteptam vreo continuare.." iar de atunci draga John ea nu s`a mai drogat cu fericire..

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta, parte din blog