Nici nu stiu daca le tinem minte pe toate. Sunt bagate in intuneric, au o patura peste ele si vor sa nu le fie frig. Nu ar tremura pentru nimic in lume. Ar zambi cand intre ele ar avea o conexiune si astfel ar putea privi spre acea luminita ce nu are directie...
Acopera-ti ochii cu mainile, apoi foloseste-ti degetele....departeaza-le un pic si tine in continuare ochii inchisi. O sa poti percepe o mica lumina, dar nu ai sa poti combina culorile, doar ai sa stii unde e mai intens si unde se pierde orice speranta.
Poti face o paralela intre ceea ce simti "fortat" si ceea ce se intampla fara motiv. Secretele au si un punct sensibil, doar ca trebuie sa aflii cum poti deschide ochii, cum poti distinge culori transformate mai apoi in cuvinte. Ai de ales din mers si nu poti face altceva decat sa te modelezi la fel ca o creanga in bataia vantului. Daca fortezi prea mult ai ocazia de a rupe creanga. Si probabil crezi ca s-a dus totul, esti demoralizat si fara alte sanse.
Ce ai omis tu e de moment. Ai rupt creanga, dar nu si copacul. Invata pana si de la frunza cum pica, sau cum se ridica si apoi fi gata sa deschizi trunchiul. Ai sa gasesti ceea ce putini viseaza.
Cei ce ofera din prima probabil au paduri intregi, cei ce de la inceput arata ceva, doar o monstra, e un secret ce are forma, dar nu si interes. Depinde de ce esti capabil.
Si tachinarea e cea mai dulce. Momentul in care poti doar sa ghicesti, sau poti astepta cu lumina stinsa ca sa auzi o voce ce se destainuie. E o groaza atunci cand pierzi firul, dar leaga-te bine, stai cat mai aproape, lasa ca simplele cuvinte sa formeze imagini ce le poti derula pentru a intelege. E filmul vietii, in efecte de slide.... si imaginatia ce animeaza tot.
Persoana se destainuie, dar mereu are nesansa de a face totul gresit. E ca si cu iubirea, dai cui nu trebuie. Regreti si restul e pasiv la tine.
Mi-am adus aminte de pasivitate si activitate si m-am gandit si la sex, dar inainte am deschis o paranteza in care am specificat ca e mai rau sa crezi ca esti activ si pasivitatea sa cuprinda totul. E ca si cum ai spune, eu stiu sa cant si vreau sa m-auziti cu totii. Incep sa cant, dar n-am o voce. E totul pasiv, iar activitatea e doar de respingere. Exista dar se consuma fara secrete.
Te-am adus pana aici si nici macar nu e introducerea, e doar platforma pe care am s-o gauresc in colturi si la mijloc, iar data "aviatoare" am sa creez ceea ce eu numesc cu adevarat secret.
Si toti avem ceva de ascuns eu vreau sa spun, macar o parte din nimicul meu.
