
Gingasia celor mici se pierde in ochii strainilor, "angajata" isi face de cap si calvarul intervine inca de la ruperea conexiunii familiale. E un blestem sa stai la camin, sa ai pe cineva necunoscut care sa aiba grija de tine si sa iti vezi parintii atunci cand pot sa-si aduca aminte si ei, cam de patru ori intr-o luna.
Un deceniu va mai trece, iar micul print se va trezi la "vesnicie", va transforma munca adultilor intr-o ambuscada plina de reprosuri. Va spune ceea ce simte si iti va spune pe nume. Nu stie de mama sau de tata. Tehnologia ne irita trairea, iar dezvoltarea are loc in alte etape si cu efecte secundare nedorite. Nu e usor sa pleci in "strainataturi" ca sa le asiguri prichindeilor confortul necesar, dar cand tu te intorci ei sunt prea mari... Au baut doar lapte praf.
Tu fii o mama cu suflet si nu lasa o inimioara sa doarma departe de tine. Iubeste, daruieste si primeste intr-un univers echilibrat. Evolutia depinde de caldura interioara.