Pentru moment uitam de internet...de telefonie si de orice alt mijloc de comunicare rapid...si ne intoarcem in vremurile mai "clasice", la acele timpuri in care totul era mai original, mai subtil, din suflet si cu multa emotie.....ne gandim la ....
La un plic ce ascunde o scrisoare, iar scrisoarea ascunde niste cuvinte magice, ce au o legatura mult mai stransa decat cuvintele tastate.Chiar daca nu e vorba de dragoste, cel putin nu cuplu hai sa-ti spun ceva ce o sa-ti placa.
Ma indrept spre casa....plictisit, pe ganduri si fara chef de viata si nu vreau altceva decat sa vina mai repede liftul si sa bag cheia-n usa si mai apoi sa ma afund intr-un pat moale si pufos si sa visez ce vreau eu.
Liftul intarzie sa vina....becul ma avertizeaza ca va ajunge curand, dar se opreste si lucrul asta ma enerveaza.Cineva l-a blocat, sau s-a imbolnavit liftul singurel, are nevoie de un doctor.Greutatea mintii mele(mai bine spus lenea) ma afce sa mai astept si mai apoi sa ma indrept spre posta...sa vad ce se ascunde in "cutia magica" .
Ce crezi, era? Normal,era un plic, am crezut ca e ceva neinteresant pentru tata, sau pentru altcineva din familie, dar surpriza, la destinatar era trecut numele meu, iar expeditorul era anonim(sau nu vreau/vroiam sa-l dezvalui), oricum e vorba de o fata.
Am inceput sa zambesc.Nu l-am deschis.Am ajuns in casa si ma uitam la plic foarte uimit.Eram curios sa vad ce se afla inauntru....si....am deschis.M-am complicat un pic, am vrut sa ma tachinez si am reusit.S-a deschis,nu singur, ci ajutat de mine.
Plicul avea si inca are un miros placut.Nici nu mai aveam nevoie sa ma uit ce e inautru pentru ca inchisesem ochii si savuram acel placut miros, ma imbatam din prima clipa...si totusi am continuat.Umblam foarte finut pentru ca nu stiam exact ce se ascunde....
Am descoperit ceva....o foaie....care si ea mirosea superb....am deschis-o si am inceput sa citesc.Nu era o scrisoare obosnuita, erau cuvinte ce i-au venit in minte si pe care le-a scris instant.Erau cuvinte din suflet, minunate....
Am stat, am privit, si am ramas uimit de cat de simplu si de complicat era totul, in putine cuvinte a putut sa spuna totul.Si putea sa scrie doar "Buna, Eu sunt..." si deja parca simteam un fior placut.
Deja imi era greu sa ma uit la tot...pentru ca aveam un mic tremur de emotie, nu stiu cum...dar simteam ca mi se intampla ceva.Am crezut ca nu mai e nimic in plic...dar inca avea greutate.Era ascuns un CD, care la randul lui era si el pus intr-un alt plic...unu' persinalizat si care era si el parfumat.De fapt totul era plin de un miros de-ti lua mintea si ti-o ducea departe....langa CD am gasit ceva frumos...un lantic de argint ce avea o cruciulita, si asta era pentru a-mi purta noroc.
Deja eram cuprins de ceva ce nu se exprima in cuvinte.Si miroseam iar plicul apoi CD-ul...iar apoi ma uitam la lantic, si inca ma vad fascinat de lucrurile astea....lucruri mici...marunte....dar enorm de importante uneori.
Sa stii ca cineva, undeva, ii pasa de tine si se gandeste la ceea ce faci tu, daca iti e bine sau rau, daca ai nevoie sa-ti fie alaturi...E placut sa simti ca traiesti si ca cineva iti poate aduce zambetul inapoi...si pentru o secunda, dar acea secunda sa tina la infinit apoi nu mai am nevoie de nimic, pentru ca stiu ca totul are o limita, un inceput, iar sfarsitul ni-l facem asa cum ni-l dorim.
Inca miros plicul, mi se pare o nebunie, pentru ca trebuie sa inchid ochii ca sa simt adevarata senzatie...si te vad chiar in fata mea...cat de palcut poate fii totul....
Acum ma intreb, e doar un vis...e mintea mea ce strabate lucrurile...si isi aduce aminte de cum era odata cand lumea se iubea altfel si cand totul avea o valoare mai mult sentimentala decat materiala?
Aduti aminte ca e de ajuns sa atingi o persoana, sa-i spui "Multumesc" si sa faci totul din suflet, iar restul lucrurilor or sa fie perfecte.Cine nu apreciaza nu traieste, ci doar rade de el si apoi isi plange de mila.
Iubeste necunoscutul din tine...si daruieste o clipa care sa tina la infinit....iar "Plicul" e simbolul spontaneitatii din tine...nu fi fals....si-am sa-ti spun..."Raspuns adevarat"
La un plic ce ascunde o scrisoare, iar scrisoarea ascunde niste cuvinte magice, ce au o legatura mult mai stransa decat cuvintele tastate.Chiar daca nu e vorba de dragoste, cel putin nu cuplu hai sa-ti spun ceva ce o sa-ti placa.
Ma indrept spre casa....plictisit, pe ganduri si fara chef de viata si nu vreau altceva decat sa vina mai repede liftul si sa bag cheia-n usa si mai apoi sa ma afund intr-un pat moale si pufos si sa visez ce vreau eu.
Liftul intarzie sa vina....becul ma avertizeaza ca va ajunge curand, dar se opreste si lucrul asta ma enerveaza.Cineva l-a blocat, sau s-a imbolnavit liftul singurel, are nevoie de un doctor.Greutatea mintii mele(mai bine spus lenea) ma afce sa mai astept si mai apoi sa ma indrept spre posta...sa vad ce se ascunde in "cutia magica" .
Ce crezi, era? Normal,era un plic, am crezut ca e ceva neinteresant pentru tata, sau pentru altcineva din familie, dar surpriza, la destinatar era trecut numele meu, iar expeditorul era anonim(sau nu vreau/vroiam sa-l dezvalui), oricum e vorba de o fata.
Am inceput sa zambesc.Nu l-am deschis.Am ajuns in casa si ma uitam la plic foarte uimit.Eram curios sa vad ce se afla inauntru....si....am deschis.M-am complicat un pic, am vrut sa ma tachinez si am reusit.S-a deschis,nu singur, ci ajutat de mine.
Plicul avea si inca are un miros placut.Nici nu mai aveam nevoie sa ma uit ce e inautru pentru ca inchisesem ochii si savuram acel placut miros, ma imbatam din prima clipa...si totusi am continuat.Umblam foarte finut pentru ca nu stiam exact ce se ascunde....
Am descoperit ceva....o foaie....care si ea mirosea superb....am deschis-o si am inceput sa citesc.Nu era o scrisoare obosnuita, erau cuvinte ce i-au venit in minte si pe care le-a scris instant.Erau cuvinte din suflet, minunate....
Am stat, am privit, si am ramas uimit de cat de simplu si de complicat era totul, in putine cuvinte a putut sa spuna totul.Si putea sa scrie doar "Buna, Eu sunt..." si deja parca simteam un fior placut.
Deja imi era greu sa ma uit la tot...pentru ca aveam un mic tremur de emotie, nu stiu cum...dar simteam ca mi se intampla ceva.Am crezut ca nu mai e nimic in plic...dar inca avea greutate.Era ascuns un CD, care la randul lui era si el pus intr-un alt plic...unu' persinalizat si care era si el parfumat.De fapt totul era plin de un miros de-ti lua mintea si ti-o ducea departe....langa CD am gasit ceva frumos...un lantic de argint ce avea o cruciulita, si asta era pentru a-mi purta noroc.
Deja eram cuprins de ceva ce nu se exprima in cuvinte.Si miroseam iar plicul apoi CD-ul...iar apoi ma uitam la lantic, si inca ma vad fascinat de lucrurile astea....lucruri mici...marunte....dar enorm de importante uneori.
Sa stii ca cineva, undeva, ii pasa de tine si se gandeste la ceea ce faci tu, daca iti e bine sau rau, daca ai nevoie sa-ti fie alaturi...E placut sa simti ca traiesti si ca cineva iti poate aduce zambetul inapoi...si pentru o secunda, dar acea secunda sa tina la infinit apoi nu mai am nevoie de nimic, pentru ca stiu ca totul are o limita, un inceput, iar sfarsitul ni-l facem asa cum ni-l dorim.
Inca miros plicul, mi se pare o nebunie, pentru ca trebuie sa inchid ochii ca sa simt adevarata senzatie...si te vad chiar in fata mea...cat de palcut poate fii totul....
Acum ma intreb, e doar un vis...e mintea mea ce strabate lucrurile...si isi aduce aminte de cum era odata cand lumea se iubea altfel si cand totul avea o valoare mai mult sentimentala decat materiala?
Aduti aminte ca e de ajuns sa atingi o persoana, sa-i spui "Multumesc" si sa faci totul din suflet, iar restul lucrurilor or sa fie perfecte.Cine nu apreciaza nu traieste, ci doar rade de el si apoi isi plange de mila.
Iubeste necunoscutul din tine...si daruieste o clipa care sa tina la infinit....iar "Plicul" e simbolul spontaneitatii din tine...nu fi fals....si-am sa-ti spun..."Raspuns adevarat"
foarte frumos si impresionant...e atat de frumos cand cineva se gandeste la tine...cand simti ca esti singur sa afli de fapt ca te-ai inselat...ca e cineva alaturi de tine...poate iti vei aminti de persoana din"umbra"de acre iti ziceam.....adevaratul prieten oricat de departe ar fi se va gandi mereu la tine...
RăspundețiȘtergereWow, incredibil modul de a scrie...parcă eram acolo şi deschideam eu plicul...wow...
RăspundețiȘtergere.... intotdeauna am patit si eu la fel cand am primit o scrisoare... am fost la fel de placut surprinsa.. la fel de emotionata si de incantata de faptul ca cineva se gandeste la mine, ca cineva si-a luat o parte din timpul sau ptr a mi-l acorda mie intr-o oarecare masura... e minunat cand astfel de lucruri mici te fac fericit.. ptr ca in esenta lor .. ele ne fac zilele mai frumoase si clipele placute ale vietii mai intense... imi place cum ai scris .. si vorba Laurei " parca eram acolo si deschideam eu plicul " .. Bravo !!! De 3 ori Bravo .. imi place.. dar ai grija sa nu ajungi ca stii tu cine ;) succes !
RăspundețiȘtergereHm... poate ca ai dreptate: e parfumul acelor clipe in care s-a gandit numai la tine, doar ca, in societatea in care traim, trebuie sa ne gandim mai intai la cu totul alte lucruri. S-a pierdut parfumul momentelor cand visam, acum trebuie sa luptam pentru a ne atinge visele si totul se blazeaza atat de usor... eu mi-am vazut moartea cu ochii zilele astea si am inteles ca timpul nostru e atat de scurt pentru a atinge absolutul, incat visele nu fac decat sa ne tina pe loc si sa ne faca sa uitam de motivul pentru care am venit aici. Eu nu visez decat la viata si sper sa fie un vis indeplinit!
RăspundețiȘtergeremarius popa
RăspundețiȘtergereAs vrea sa comentez mai mult insa e prea tarziu acum si maine am emisie de dimineata :P...in tot ceea ce scrii te regasesti si imi dau seama pe zi ce trece ca, colegul meu de la radio(Ioan Cristea) este un visator ..este un om pe care il caracterizeaza zodia in care se afla...la fel ca si mine de altfel, poate pt k suntem nascuti la interval de cateva ore...bafta in tot ceea ce faci si gandurile tale bune sa le poti exprima in fapte !!pa colegu :D
Minunat!...Permite-mi sa scriu ceva din perspectiva expeditorului, o incercare de reconstituire a unei poezii auzite acum ceva timp, ce mi-a aparut brusc in minte dupa ce am vazut post-ul : "Iti scriu astazi, o zi oarecare /A unei zile ce circula prin maruntaiele ei ca o otrava ce se grabeste incet.../Stiu, maine va fi prea tarziu sa vorbim.../ Ploaia cuvintelor mele nu vor mai uda niciodata/ Pamantul numelui tau...." Asta e , din pacate, tot ce mi-am putut aminti. Ah, si daca nu sunt indiscreta, am vazut comentariile de mai sus si ma gandeam: ce zodie esti? Rac cumva?...
RăspundețiȘtergerede fiecare data cand citesc stau si ma minunez cum tu descrii lucrurile asa de frumos incat totul pare o poveste,mereu cu un happy ending si astept din secunda in secunda sa mai scrii cate ceva...nu cred ca as putea sta fara sa citesc...fara sa vad cum e viatza...fara sa aflu tot ce vreau..
RăspundețiȘtergereAm impresia că aşteptăm subiectele tale ca pe o gură de aer curat, de munte, dimineaţa devreme....Îţi doresc să nu simţi niciodată nevoia de a schimba ceva la modul în care gândeşti.
RăspundețiȘtergere