In momentul asta un pic cam singur si la propriu si la figurat pentru ca pur si simplu am un gol in stomac...am o durere ce ma apasa ...am si simt nevoia de mai mult si totusi nu stiu cum sa obtin nici macar minimul pentru ca nu am nici cea mai vaga idee de ce am intrat in starea asta...
Oricum sunt sigur ca pentru tot ce se intampla in jurul meu singurul vinovat sunt eu...pentru ca de multe ori gresesc fara sa-mi dau seama...uneori spun anumite lucruri si ranesc o persoana draga mie...alteori pur si simplu nu gandesc...ca mai apoi sa lupt cu mine insumi pentru a-mi da sansa sa ma contraczic ...pentru ca ma confunda cu cel mai bun si a nu-mi da seama ca cei din jurul meu...cei pentru care contez sunt dezamagiti de me...e grav..e tragic...e prea dur pentru mine...
Si tot nu inteleg de ce la prima vedere totul imi pare ciudat...si vad ca eu nu gresesc cu nimik si ca singurul vinovat este persoana care imi zice ca eu sunt cel derutat...iar apoi incep sa plang...incep sa ma regasesc in durere si in nesimtirea de a nu zambi...dar oare de ce?:(
Sunt dur cu mine pentru ca ma gandesc ca as putea sa gandesc altfel si sa nu-mi pese de cel d elanga mine dar tu pentru mine chair contezi si nu pot renunta la ideea ca iubirea fie ea de orice fel trebuie impartasita reciproc...e o idee dar pe care incerc sa nu schimb ci doar sa o modelez dupa perceptia fiecaruia...
Sunt diferit...sunt altcineva...si totusi acelasi ca cel de acum o clipa...si ma rog in sinea mea ca totul sa treaca si nebunia asta sa nu mai existe in mintea mea...pentru ca imi ocupa prea mult din simplitatea mea...devine o obsesie a durerii...si m-am obisnuit sa trec peste tot zicand...a zambi insemana a reusi sa traiesti fara a mai spera la o speranta ...increderea in sine si nepasarea de rau e " arma" spre "videcare"...
Mai bine visez poate asa am sa ma trezesc relaxat si plin de calm ...plin de bucurie..si aceasta bucurie ai sa mi-o oferi doar tu atunci cand am sa deschid ochii...si am sa te vad langa mine si am sa te pot imbratisa si o sa putem visa in continuare...pentru ca eu cel putin vizesez de unul singur...cel putin deocamdata...
Pentru ca toti cei din jurul nostru au ceva frumos de oferit, din cauza aceasta ajungem sa ne pese prea mult..
RăspundețiȘtergerePoate nu ne straduim suficient de mult, astfel incat sa descoperim "pozitivul" din fiecare si atunci, ajungem sa ne condamnam singuri..
Si totusi: de ce sa fim tristi, cand stim ca putem fi veseli? de sa uram, cand stim ca putem iubi? stim atat de putine lucruri, iar de aceste lucruri ar fi cazul sa incepem treptat, treptat sa ne bucuram.. si cand te gandesti ca nu e mare lucru sa fii fericit, mai greu e sa reusesti sa uiti ca exista si tristete..
Intotdeauna alegem, iar circumstantele nu atenueaza nimic..
Un pahar de fericire pentru toti cei care la aceasta ora poate sunt tristi..
incredibil cate dreptare ai! ma regasesc cu totul in ceea ce ai scris...esti formidabil
RăspundețiȘtergere