Daca nu le scriu acum exista nesansa de a nu mai exista nimic din ele niciodata. Sunt cuvinte ce uneori le pastrezi in mintea ta si le descarci doar sub forma de caractere ca mai tarziu sa prinda forma[viata]. Vrei totul si nu ai nimic, scrii ceva si poti descoperii o altfel de lume. [idei]
Lumea o cunosti de ceva vreme si poate ti-ai dat seama ce inseamna sa te "joci" cu viata si ce inseamna sa se joace ea cu tine, mai disperat e omul cand se joaca singur. Tot un joc de cuvinte prezent sa imite o alta suprafata a ceva ce poate insemna mai mult decat orice.
Cineva spune ca o imagine face cat zece mii de cuvinte si de vorbe, dar sa nu uitam ca din cuvinte putem crea imagini, trebuie doar sa inchidem ochii. [i-ai inchis?]
I-am inchis si visez la o ea. Iar cineva acum nu multa vreme imi spunea, "auzi dar cum vezi tu ideala?" Am stat sa ma gandesc, dar mi-au inceput vorbele mai repede decat gandirea.
I-am spus despre ea ca e speciala, asa cum oricine isi doreste. I-am spus ca trebuie sa traiasca intr-o casuta uitata de lume, undeva in departare unde totu-i frumos. E extrem de saraca, nu are bani, dar are vorbe scumpe si stie sa simta, nu sa minta. I-am sugerat ca mi-ar placea sa fie mai mare decat mine, sa fie creatza sau macar bruneta. Sa aiba pielea fina si sa priveasca fix spre ochii mei. Sa stie sa-mi sopteasca vorbe dulci si sa ma destreseze. Sa fie ea intr-un simplu loc, dar care prin ea sa devina locul meu de liniste. Acea parte din mine care tinde spre a se retrage spre o singura persoana. Si asta e doar un mic vis spre ideal si exista doar daca stim sa "inghitim" micile detalii ce nu sunt mereu de folos.
Ideea in sine e sa traiesti fara sa judeci, sa "innebunesti" din iubire, nebun sa fii doar dupa ea.
Si totul e doar o idee de moment...
