| Cobor in sus |

Iar acest post este mai mult decat narcisist. Am sa-mi dau silinta in a folosi doar persoana intai si in a vorbi doar despre mine.

Vorbesc doar despre anumite momente din viata mea ce seamana izbitor cu o aglomeratie de oameni dezorientati ce nu se cunosc decat din priviri.

Voci ce-mi tipa in urechi si-mi zgarie auzul si asta doar pentru ca unii se cred prea destepti. Undeva e Dumnezeu si cineva vrea sa-l ajunga si sa-l detroneze. Vrea sa-L doboare si sa comande orice gand. El e mai special, ne lasa sa alegem noi cum vrem sa pasim.

Eu unu' cobor in sus si evit un pleonasm ce-mi place sa-l aud, iar apoi sa ma amuz. Imi place sa dau impresia ca lumea s-a sfarsit si ca am aruncat pana si ultima fila in foc, imi place sa se creada ca sunt scrum si sa pot cobori in sus.

Am ocazia de a plonja in sens invers si de a-i face pe dusmani sa inteleaga totul pe dos. Un joc de cuvinte evident orcarui ochi. Tu privesti, citesti, iti dai cu parerea, poate ma si critci, iar lucru' asta'mi place, imi da o satisfactie. Probabil iti pasa si prost as fi sa nu ma exprim.

Spuneam ca nu am sa vorbesc decat despre mine, dar nici macar nu am spus mare lucru. Poate ca mi-ar placea ca si tu sa faci ca mine, sa "inchiriezi" strategia mainilor ce nu se vad, dar pot atinge orice, a ochilor ce nu se vad, dar te pot tine minte, a gandului ce nu-l cunosti, dar pe care intr-o zi il vei regasi intr-un jurnal...

Cel mai negru punct e cel in care ai siguranta ca urci si-ti dai seama ca josul te trage, ai un magnet fixat pe spate la care nu poti ajunge, tu urci in jos....

Coincidenta face ca nimic sa nu fie intamplator, eu sa scriu, iar tu sa aplici. Asa e viata, invatam din lucrurile ce nu sunt grozave, dar se pot incerca. Daca ceva ne iese, continuam, ne e imposibil sa mai renuntam. Devenim dependenti si spunem ca ne place.

Am sa ma retrag deocamdata undeva, am sa cobor o scara, iar cand tu nu te uiti am sa urc, privindu-te cum tu inca astepti sa revin pe aceiasi cale... nimic nu e la fel.

Nu las nimic neterminat, doar ca accept altfel.

Acum muzica, a inceput ceva ce-mi place. O sa ma coboare-n starea de somnolenta, dimineata voi "urca" o noua idee acolo unde-i va fi locul.

Tu... poti merge liber si drept, poti pica, dar sa te si ridici. Ador sa-ti pot face cu mana, oriunde as fi.

| Pielea gainii |

In materie de internet si explorare fara atingere ii multumesc youtube-ului ce are o cantitate din care eu imi pot alege. Am dat peste SOko si Voltaj, mi-am adus aminte de acea "dematurizare" si am combinat totul in cateva clipe, reteta a fost gata cat sa-mi produca o stare de excitatie mentala, pielea gainii  a iesit la suprafata si mi-a fost teama de moment, totusi satisfacut de prezenta a ceva special cu adevarat.

Si nici nu m-am gandit inainte, nici nu mi-am propus, doar s-a spart un geam, iar sunetul a grait ceva, cioburile nu m-au taiat, ci mi-au "agravat" starea.

Stand in fata unui monitor e zadarnic sa astept ceva nepretuit, aici e locul unde se fabrica doar comercialul si m-as trage de par pentru ca-l consum zilnic.

Pielea gainii e o senzatie pe care o traiesc rar, poate doar atunci cand ea ma saruta pe spate, sau cand ajunge cu buzele ei aproape de gatul, sau ceafa mea, atunci cand sta aproape si-mi respira incet, iar eu  simt din caldura ei, atunci cand e goala si nu o ating, nu am voie, ci doar o privesc.

Atunci cand n-o pot vedea cu lunile sau anii, chiar daca realitatea-mi spune ca n-au trecut decat doua zile. Atunci cand imi suna telefonul, uneori si cu numar ascuns si ii aud vocea in soapta.

Acum trebuie sa dea un mail si sa ma surpinda si nu mi se va face pielea gainii, dar daca ea va stii dinainte ce-mi doresc imi va intretine dorinta.

Si mi s-ar face pielea gainii de-as stii care ar fi ultimul lucru la care m-as putea gandi. Au fost si minti nebune ce-au putut da totul peste cap si lucruri negative le-au "lucrat" si postat.

Si mi se face pielea gainii cand eu fredonez, ma opresc, ea ma surpinde si termina ce-am inceput chiar eu. Cand ma loveste in taina, dar fara sa ma doara, cand nu-mi spune nimic si e atenta la detalii.

Si-ti dai seama si tu cine iti poate provoca astfel de stari. Si parca as da pe "ripit" sa cante SoKO, imi place naturaletea ei, e un lucru ce se aprecieaza in ziua de azi, o spun chiar studiile facute de cate o pustoaica de pe netlog.

Si iar mi se face... cand stiu ca viata e ca o voce pe ritm ce oricand se poate termina. Si stiu ca si tu ai observat ce repede fuge timpul cand esti beat dupa viata, cand consumi ceva din raftul special, cand se rupe scara si tu poti sa zbori.

Si colorezi si te joci cu un creion atunci cand iubesti si nu sti cum sa te exprimi, te ridici avand un mers zapacit, cobori si-ai evita sa spui, poate in sus, rucsacul tau e plin de vise, al meu e plin de tine.

N-am sa las senzatie ca asta sa moara pe zi ce trece, ci am sa-ncerc sa vad cum viata vrea s-o "frece". Nu-i lampa fermecata, doar ca prostia nu se lasa balta, si-mi da batai de cap. Azi de mi  s-a furat un vis, tot azi cladesc un alt...

Izolat intre pereti n-as uita nimic. Si-acum peste sa fiu, sa ratacesc in al tau acvariu, e noapte si acum ma stii... plutesc.

| Care ar fi ultimul lucru la care te-ai gandi ? |

Vreau sa fii scurt, sincer si la obiect. Scrie exact ceea ce de obicei nu ti-ar trece prin minte. Acest efort este un "studiu" cautator de raspunsuri si de feedback real.

Astept un comentariu, deloc timid, dubios  din fire...

Nu uita, parerea ta ma intereseaza.

| Copii de azi, viitorul de maine |

Clar e uitata prin sertare vorba asta. Praf regasesti la greu si te impiedici de a ta dezordine in care supravietuiesti. Discriminarile sunt absurde in momentul asta.

Am ajuns sa huiduim un gay, dar sa ni se scoale cand vedem doua "bunaciuni" ce se saruta pasional. Si nu aveam atata cultura inainte cat sa ne dam seama ca astfel de chestii sunt dintotdeauna.

Cineva nu suporta cuvantul "curva", desi eu le vad la "chilometru" si chiar si-au facut si cate un site si sunt mai inteligente. Aceeasi prostie exprimata in termeni "legali".

De ce sa dardai de frig si sa te ploua facand cu mana la cate-un "nene" sa ti-o traga, cand poti foarte usor sa traiesti in lux si "animalul" obsedat sa vina cand are el chef. Poate se vor da poftele si pe bonuri, sau o sa primim si bon pentru serviciile aplicate bucatii de carne cruda.

Nu condamn prostia, dar nici nu vreau sa aud permanent de ea. Visele mele rarite mai au un pic si-l viseaza pe "tarchi" si pe "naumi", am si un cosmar in care neaparat se regaseste vreo elodie sau magda care ma "oteveste" pana "tarziu" in dimineata.

Daca tot suntem tineri vreau sa cred ca exista sansa sa facem un lucru bun si pentru cei cu "ceausisme" in minte. 

Poate nu toti sunt de acord, dar cei de acum isi vor spune peste putina vrme cuvantul. Daca toleram pierdem, daca intelegem suntem calcati in picioare, iar daca iubim trebuie sa ne rugam sa mai tina criza financiara.

Dragi copii, voi ce va iubiti mamele si nu le injurati, voi ce care se presupune ca "invatati" ca si mine de altfel, noi avem putere, trebuie s-o dezvoltam, doar atat.

Textul asta e cu un  mare semn de intrebare pentru cei redusi mintal, pentru restul moarte sigura si fericita. 

Viitorul suna si se-aude 3D "treide" si cladim un spatiu diferit, prioritar intereselor noastre. 

Deci clar, curvele sa stea la bordel, prostii la sanatoriu ca oricum asa raman, un gay poate face cu placere feedback, lesbienele pot incita in continuare publicul, iar inteligentii sa creeze baza pentru ce majoritatea trebuie sa experimenteze.

Nu conteaza cum esti, conteaza ce exprimi ca sa poti face viitorul, iar daca gandesti batut in cuie pe plus, poti spera la un "oscar" in viata ta.

Fericit mai tarziu ca niste copii "retarzi" ti-au adus zambetul uitat de efectele ceausiste.

| De ce ar trebui sa iubim Romania |

Doua mari multimi cu pareri ce se duc in extremitati complet diferite. Deci un fel de "love" si "hate". Si nu ne jucam de-a mama si de-a tata. Ci combinam oamenii cu prostia.

Romania e o tara ca oricare alta. E un pamant ce are o istorie si peste care multi calca in fiecare clipa. Nu putem spune ca toti suntem fericiti aici, dar nici nu putem da vina pe Romania.

Nu sunt un patriot desavarsit si inca nu inteleg de ce m-am apucat sa scriu despre tarisoara asta. Ma atrage foarte mult asa cum e ea, dar mor cand vad ca ne desconsideram din simplu fapt ca nu am fost noi primii in ceva anume.

Urasc partea de jos a Romaniei, e plina de fite si capitala isi spune cuvantul. Daca ne indreptam usor spre nord, descoperim un Cluj dorit de toti, sau un Sibiu ce are un farmec aparte.

Daca vrem fete frumoasa le putem privi prin Bacau, sau prin toata Moldova. Tara asta e plina de bisericute ce sunt clasificate dupa nivelul de cultura si aspetul fizic.

Deci Romania e speciala, iar Bucurestiul e o adunatura de furnici ce sunt in continua cautare, nu se stie ce vor gasi, dar isi incearca norocul.

Orasul de care trebuie sa ma indragostesc e Timisoara, e la capat de harta si are tot ce-i trebuie. E doar preferinta mea si cat de curand am sa-i fac o vizita. Sau ar trebui sa fac o combinatie intre Sibiu si Timisoara.

Oamenii din Timisoara si atmosfera din Sibiu. Parca deja am un motiv pentru care pot iubi Romania.

Dar dintree toate sa nu uitam ca tara asta ofera multe si putem aminti "cornuletul cu lapte", salariile jalnice si munca cu angajati neexperimentati, criza financiara, hotia, minciuna, lipsa spiritului de echipa, ura, principiile mult prea comuniste, si ahhhh, sunt multe...

Deci avem motive s-o iubim cu patima si ne putem lua de oricine ca asa suntem noi romanii, desi nu stim cine si ce face cu adevarat...

Eu iubesc Romania pentru ca dincolo de rautatea oamenilor vad si bunavoinita lor, dincolo de strazi "dezacordate" zaresc peisajele ce ma pot baga in reverie, ascult incultii si stiu ca exista si minti geniale, la final sunt satisfacut din simplu' fapt ca inca exist.

Curand scapam de comunism si imbratisam, spre eu cu drag, noua generatie.

Curand va flutura o idee de schimbare si apoi toti vom pune ceva la bataie ca sa fim mai buni. E greu de crezut, dar putem incepe totul prin a gandi mai pozitiv...

Si toti ne-am plictisit de atatea fraze banale ce le intalnim la tot pasul, dar chiar putem iubi, doar daca nu suntem noi prea romani si vrem sa ramanem prosti din multe puncte de vedere....

Poate astia schimbati la culoare si ce se dau romani nu or sa mai cerseasca prin alte tari doar ca sa se dea mari aici in Romania. Poate nu or sa mai fure ca mai apoi sa ranjeasca cu dintii gauriti pe-alocuri.

Poate ca daca noi cautam o schimbare trebuie sa incepem cu noi, dar sa nu-i uitam pe cei ce ne tin de urat. Prosti suntem cand aruncam gunoaiele departe de cosurile rarite privirii nostre, dobitoci suntem cand injuram ca taranii si ne facem de ras, handicapati cand cerem ajutorul de care nu avem nevoie, imbecili cand ne luam la bataie femeia, sau retarzi cand omoram cu sange rece.

Evident ca daca ni se face scarba vomitam. Lamaia e departe si asta e rusinea noastra....

Ar trebui s-o iubim, incepem de-aici, sper sa terminam cu schimbarea, in bine...

| E la moda sa fii indiferent |

Moda e un lucru demn de respect. Adica e o inventie ce implica o majoritate, sau tinde chiar spre o perfectiune. De esti la moda, atunci ai si fani cu dinti ce se impreuneaza si fac scantei de invidie, dar si o satisfactie, cica sufleteasca.

Moda e o fita si nu ne referim la pitipoancele "trendy" ce ataca piata si o influenteaza, ne referim la oameni normali, cu capu' aproape de umeri si care mai si gandesc din cand in cand.

Tu trebuie sa fii original, ma rog un tu "alandala", nu neaparat sa te simti atacat de ceea ce spun eu aici. Moda ta vrei sa implice si un pic de stil, vrei sa dezbraci modelul si sa privesti totul in uniforma de nud, vrei ca dincolo de pielea aceea ce o poti mangaia la infinit sa existe si principii ce fiecare minte le debiteaza, sau le aplica inspirandu-se din carti reviste de "privit" si ochelari ce bat impotriva soarelui, ce unii il regasesc si pe timp de noapte. [pe soare'l regasesc]

Poate esti o frumusete rara si ai pretentia ca in jurul tau sa se vorbeasca, evident, de tine. Esti in limba dupa cineva si hormonii urla, vor sa iasa. Dar tu taci. [urla si foamea?]

Ti se ofera prea multa atentie si nu poti intrerupe ritualul. Te doare ca nu poti sa fii tu insuti, dar respecti ceea ce ai citit. Te-ai prostit si ai devenit indiferent.

Doi "magneti" nu vor sa se atraga din simplu' fapt ca indiferenta trebuie sa existe. Adica vezi Doamne, daca el o place pe ea, normal ca ea sa aplice indiferenta. O tachinare continua ce lucreaza in mintea noii generatii si afecteaza comunicarea fireasca.

Prost sunt si eu in domeniu si ridic mana la "trendul" asta. Are efect, adica atragi multe categorii de persoane cu indiferenta ta. Poti deveni misterios, ciudat, simpatic, dragut, o muza sau orice se ridica la standarde de superlativ. [nimic de durata]

Daca o persoana ti se "afirma" cu indiferenta ar fi frumos din partea ta sa faci la fel. Nu'l pupa ca ii place si la fel ai vrea si tu. Spune-i in fata si o sa fie o comunicare excelenta, sau o cearta cu renuntare totala. [sper ca fara violenta]

Exista si un joc al mintii, o seductie din partea cuiva, o selectie, un mesaj spre un grup, iar persoana "lansatoare" isi poate alege ce presupune ca e mai bun.

O vrei inapoi? Atunci stai calm si nu mai plange. Ia nu-i mai da niciun semn de viata, astfel vezi daca-i pasa, sau poate orgoliul e prea mare, daca nu zice nimic ii poti spune PA. 

                                                                                                                        [mai sunt si alte milioane...]

Aici pe " Blog-ul lui John" citesti doar o parere, dar sunt sigur de faptul ca indiferenta e la moda.

Adio pitipoance si cocalari. Bine ai venit moda a indiferentei.  Ahh, stai ca astia le combina, dar le poti manifesta si separat...

Tu aplici moda asta ?

| Cum ti-o trage viata |

Viata va fi in acest articol persoana ideala. Cea care te atrage si te seduce. Cea ce te poate juca pe degete si te poate ascunde atunci cand nu are chef de tine. Fa-te cat poti de mic, vreau sa incapi intr-un punct, in maxim un cuvant, si inca nu-ti e sete.

Dar am sa-ti fac pofta si ceea ce ti-am spus mai devreme se va uni cu viata. Pronunta totul in linie si formeaza setea de viata. Eu sunt indragostit de ea si stiu ca uneori si ea ma priveste.

Atunci cand dorm incepe sa-i para rau ca uneori m-a necajit, ca m-a vazut plangand si nu i-a pasat, ca m-a lasat pe o banca singurel, ca nu a stiu sa stea cu mine in ploaie si sa-mi dea primul ei sarut.

Viata asta e o femeie generala ce se joaca cu noi, se plimba pe unde vrea, unii spun ca e o curva, iar altii devin dependenti de abstinenta.

Un cineva de sus priveste asfaltul si se impreuneaza cu el, spre a fugi de viata care candva ii putea darui orice. El venea zambind spre casa, era transpirat si vroia doar sa-i vada chipul ei. Bucuria lui era imensa datorita unui copil ce se juca la doi pasi de el, inocenta il determina sa se schimbe si se grabea sa-i multumeasca vietii.

Ajuns in incaperea rupta ca din povesti, a vazut totul intunecat, isi manca unghiile de invidie, iar sunetul pianului ii zgaria timpanele, viata facuse tot, iar el statea in prag. A lasat privirea-n jos si si-a dat seama ca speranta l-a tradat, iar viata i-a tras-o, mereu si niciodata cu gandu' la el.

Obisnuim sa cerem iubire si viata ne da pentru moment, dar suntem niste omuleti pe o placa de joc. Un nemernic destin are zarurile si le arunca dupa cum vrea. Mi se-ncordeaza venele, as vrea sa tip, dar el curand ma va arunca, sunt jucaria lui.

Iar viata e asa de frumoasa incat si destinu' se mai da la ea, atunci cand are ocazia. Sunt inca in faza de cunoastere. S-ar penetra, dar ei vor iubire din priviri.

As putea sa imi misc picioarele altfel decat vrea destinul, iar viata ar fi ocupata cu el. Ei doi intalnesc inchipuitul pat, si ar zace ca marea-n ocean, s-ar zbate si nu ar mai avea sens pentru mine.

Recunosc, i-as privi si as plange o clipa. As uita ca viata mi-a tras-o si eu nu am reusit sa fac acelasi lucru cu ea. A profitat de mine si acum spera sa profit si eu de ea. Imi priveste fruntea si mi-o saruta, e cel mai tragic moment, ma pedepseste prea placut si imi ofera totul.

E arta seductiei, e felul in care ea imi poate arata ca mi-o mai poate trage si juramantul meu e singura motivatie. Ma balbai si vreau sa ezit.

Ma inteapa un pic buzele, sunt uscate si e parte din jocul simplu, zarurile stau nemiscate si imi vad de mine.

Maine din viata si destin se va naste o alta cale, o speranta spre a putea face ceva si cu mainile mele, sa pot scrie ceea ce simt si sa iubesc ceea ce stiu ca pentru mine bate.

Traiesc si mi-ar mai trage-o, e seducatoare, dar e drogul perfect pentru insucces, si secundele crapa si se reinventeaza, comuni cu totii, dar diferiti prin detalii.

Si multumesc ca stiu cum e, dar urasc ca nu-ti pot spune tot si tie. 

Si d'aia traim, ca sa impreunam viata si destinul, doua necunoscute fara nimic in comun, doar tu ce vrei propriu tau vis.

Acum? Ma duc sa mi-o trag fara stirea nimanui, e totul prea colorat, si vreau doar ce-i important. 

Sper sa ma-ntelegi.