M-am mutat pe JohnCristea.RO

joi, 20 noiembrie 2008

| Bate inima |


Si sper sa aiba un motiv. Sper sa nu fie doar o ruptura dintr-un fragment stupid reusit a fi cantat acum ceva vreme. Nu ma pricep la medicina si nici la cate batai trebuie sa aiba inima pe minut, tot ceea ce stiu e ca daca "functioneaza" trebuie sa aiba si un scop, ci nu cumva starea sa fie "statica" si ilegala pentru normalitate.

Desi bate, uneori se zbate intre a fii sau a stagna, intre a vrea si a spune "nu pot". Totul pleaca de la un motoras capabil sa miste si muntii din loc, dar si sa raneasca tot ce intalneste in jur.

Dimineata deschidem ochii si ne masuram timpul ramas pana la reintoarcerea in starea de somnolenta. Ajungem sa credem ca avem doar o continuitate si viata devine deja banala. Oare inima bate degeaba? Oare ar trebui sa ne-o scoatem din lacasul ei, si sa aparem si noi la stirile de la ora 5 (17) ? Ea bate, iar mintea nu mai lucreaza, iar multi dintre noi ajungem la simpla concluzie ca mai bine fara ritm, decat ceva fals ce nu pica pe note.

Si ce-ai facut? Ai rupt partitura? Si acum  crezi ca ai reusit sa scapi? Viata isi are o destinatie si pana la urma isi gaseste artistii, tu ii poti privi, asta pentru ca ai renuntat fara a mai incerca.

Plangi? Sau poate nu, nu mai ai lacrimi. Razi? Probabil, desi nu te aud. Ma poti vedea? Cu siguranta da, dar eu nu, tu deja ai murit.

 Te anunt ca inima mea inca bate, si are un ritm, nici macar nu plagiez si nici nu am de gand. Are un ritm destul de necunoscut, dar care mai tarziu se va desprinde de nestiinta si va alcatui partitura mea, viata, si sper sa placa si celor de langa mine.

Acum? Pai ce nu ma doboara, ma irita si ridica. Ma formeaza si ambitioneaza. Stresul a ajuns pe mana altora si imi pare bine ca scap de rusine. Ce rusine? Cea pe care o am cand nimeni nu simte ca ea inca bate.

Mai important de atat? Momentul in care cineva, o ea, cu pielea fina, cu parul ei natural si fara trucuri "magice" si cu mintea deschisa pentru cei ce au o cheie...va asculta in liniste, fara sa clipeasca, pentru ca va avea ochii inchisi si va spune... "chiar bate" si va zambi... restul e pura scriere a ceva ce nu vedem dar stim cum se numeste...viata.

luni, 17 noiembrie 2008

| Aberatii |


Mi-a picat pata instant pe niste lucruri care nu tin de mine personal, cat tin de general. Lucruri ce le scoti din gura destul de usor, nu ai nevoie de niciun patent, nici de imaginatie, ci doar de prostie si pofta de aventura, sau hai s-o numim curiozitate in stadiu de satisfacere.

Aberatii. Toate cuvintele, expresiile si vorbele, soaptele si nimicurile ce le divulga a ta gura fara implicare subiectiva, nu pune suflet ci doar pofta.
[sa-ti stea in gat]

Cum e posibil sa spui ceva atat de fals incat sa crezi si tu pe moment? Cum e sa declari si sa sustii, iar apoi sa lasi totul intr-un sertar dezordonat? Cum de exista in lumea asta vorba spusa fara rost? Cum e posibil sa spui te iubesc, cand tu nu vrei nimic. [ un nimic si "nimic" mai mult]

Ne mintim si ne place ! Ne indragostim si atasam de aberatii si uitam de adevarata senzatie. Fara ai spune numele, cineva, imi spunea ca am uitat sa iubim si ca suntem "impotenti" in a mai cunoaste altceva in afara de sex si bani. Ma mir ca nu ne-am luat si de droguri.

[trag aer in piept]

Postul asta ar trebui sa fie plin de aberatii, asta ca sa prinda bine orcui. Dar in cuvinte putem scrie nu doar aberatii, ci si despre ele.

Nu-i spune ca o vrei mereu, spune-i ca vrei doar s-o faci cu ea. [excitatule]

Nu o mintii ca alta ca ea nu va mai exista, la colt de drum alta te va fura.
[urla hormonii-n tine]

Nu spune ca ea s-a "miscat" perfect. A fost o iluzie, doar de moment. [porno?]

Ea, e o ea, iar tu esti un idiot ce nu o vrea...nu cu adevarat. [nu?]

Cand ti se ridica... te uiti in jur, iti alegi [ar fii o rima], intinzi scenariu, practici si pleci. Asa esti tu, plin de aberatii. [un actor mult prea grabit]

Cand spun "tu", ma pun pe mine prima data, iar apoi ma refer la tot ce e general si pus fata-n fata cu "rasa" masculina. Urasc sa cred ca nu exista nimic din ce-ar trebui sa fie mereu. Altii reusesc sa creada ca viata e un "cocteil" cu prea mult alcool si fara "apa". [vad, dar nu disting]

Bei aberatii...mananci aberatii...strigi in gura mare, dar tot aberatii. Calci stramb pe pamant, traiesti dar nu existi. Acum da vina pe aberatii.

Sa te constipi si sa faci ulcer, sa plangi si sa te chinui, pentru ca altii te-au crezut si tu le-ai furat ce-aveau mai de pret, increderea-n tine.

Te blestem, sunt doar niste aberatii.

duminică, 16 noiembrie 2008

| Ana Maria Georgescu |



Cu ceva ani in urma, destul de multi in mare parte, o copila canta din suflet si facea lucrul asta pentru ca simtea ca e facuta pentru asta. O copila pe care daca o priveai pe scena, sau la televizor, daca iti vorbea sau canta, avea darul de a-ti transmite ceva. [inca reuseste lucrul asta]


Nu obisnuiesc sa scriu despre vedete pentru ca nu ador sa spun ceea ce vad ci ceea ce se leaga macar un pic de mine. Exploram acum nu multe momente acest fenomen numit "google" si am dat peste ea. Acea ea de atunci, dar si cea de acum.


Ce a schimbat la ea? Pai mai nimic. Doar a inflorit, dar lumea se va exprima mai jalnic. Pentru multi ea e acum o simpla "bunaciune" si plus de asta vocea e schimbata, ceva mai lucrata si cu totul diferita din cauza tehnologiilor, dar inca nu-i lipseste mesajul interior si poate transmite multe prin muzica ei. [pacat ca multi studiaza doar ambalajul]


Destul de greu de crezut, dar imi doresc ca ultima piesa ce are un titlu extrem de sugestiv "3 secunde" sa ajunga in playlist-urile radiourilor nationale si la urechile celor ce vor s-o asculte.


Nu pot la ora asta sa ma exprim in mai multe cuvinte, dar chiar apreciez ceea ce face, calitatea de a canta, sper ca mai tarziu sa nu dezamageasca prin comercial, playback si compromisuri mult prea stupide. Pentru inceput un pic de incredere.

miercuri, 12 noiembrie 2008

| Zece, doar zece si zambeste |


A trecut o mica perioada de timp de cand mi s-a atras atentia ca nu am posturi cu un continut mai pozitiv si ca mereu tind spre a spune numai despre lucrurile rele. Ca ar avea totul un alt efect asupra ta, cititorule, daca eu as scrie de bine. Clar acea persoana, de sex feminin, avea dreptate. Ce-i drept e ca parerea unui "masculin" era mai putin importanta pentru mintea mea.

[noroc cu ea nu?]

E destul de incorect sa spui ca blog-ul meu e plin de tristete. E plin doar de viata... de viata mea. Nu e ea cea mai ok, dar are si momente de glorie, doar ca tin mai putin de o clipa.


Pentru ca am auzit ca cifra zece e "magica" si ca toti si toate o folosesc, m-am gandit sa purced un pic in trecutul meu si sa-mi amintesc de clipe "nice" si sa "fomulez" mai ceva decat la matematica, formule imprimate si codificate in fraze ce sustin si dau informatii despre cum sa zambesti fara sa te fortezi. Pe "shleau" spus, zece reguli pentru fericire.


Si incepem cu ce-mi vine-n minte:

Oare ce? Aaaa sa nu uit, i-au pozitia de om "inteligent" ce debiteaza fara sa creada nici el, ca totul sa fie un basm. Neahh, ca nu mai are rost.


Totusi cum ar suna zece formulari ce ar putea sa-ti atraga atentia?


Ca sa fiu direct si indiscret, nesimtit, dar totusi cu limita am sa ma exprim asa cum simt.


1. Fiind prima regula iti spun ca totul tine doar si numai de tine si de ce crezi tu cu adevarat.[dar oare ce crezi tu?]


2. Desi tu crezi ca de multe ori totul e in zadar nu uita sa o iei de la capat, nu uita totusi sa incerci alt drum. [daca obosesti fa un popas, si accepta un sfat]


3. Cineva te "agata" pe strada, ti se pare totul ok, dar totusi nu-i da mari speranta, e mai bine sa creezi limite pentru a te putea juca, altfel te vei sufoca. [totusi ia si un tub de oxigen, asta in caz de ceva...]


4. Cei din jurul tau te invidiaza? Nu interveni decat prin satisfacere, ei sunt ca un fel de energie ce tu trebuie s-o folosesti in favoarea ta. [practica fara a spune si va fuctiona]


5. Cand deja ai terminat "treaba" nu uita sa "inchizi lumina", altfel s-ar putea ca totul sa dispara. [farmecul logic]


6. Te crezi mai presus de orice? Atunci e posibil sa cazi. Daca doar te simti, lasa-i pe ceiallti sa se exprime si pentru tine. [sper ca nu ti-au murit laudatorii]


7. Sa zambesti e simplu, periuta totusi s-o folosesti, e utila pentru tine, dar si pentru cei din jurul tau. [domnule castor... de ce..]


8. Daca ai prea mult succes nu uita sa dai si la altii, altfel ajungi cocalar sau pitipoanaca. [e pacat de statisticile de pe trafic.ro]


9.Cand altii te vorbesc pe la spate, nu uita sa le spui in fata cine sunt cu adevarat. [lauda-te ca totusi ai un spate, dar "solid" sa fie]


10. E ultima regula, iar asta e personala, fii tu asa cum vrei sa fii, dar nu uita sa fii tu atunci cand iubirea va vrea asta. [e daca le incurci nu-i nimic. ai trait si tu degeaba, nimic nou sub soare]


gata...

marți, 4 noiembrie 2008

| Prostul e mereu odihnit |


Si nici nu se numeste om. Are o definitie mai aspra, mai vulgara, ce da senzatia de scarba si doboara si cea mai mare forma de bun simt. E la fel ca si sarea din cafea ce-ti provoaca voma, e ca sarutul mai mult decat stangaci, e cireasa stricata ce inca mai atarna pe creanga pomului, e ca o melodie ce provoaca zgomot si te zgarie[iti zguduie timpanele]. Clasica prostie ce ne doboara la tot pasul are acum noi forme de "exprimare".


Cultura prostiei e vasta si necesita timp pentru a o cunoaste, din pacate se manifesta sub influenta noastra, iar maine putem deveni victime, e mai rea ca raia, e sindromul galantei combinat cu ceva retardism si sa nu uitam un ingredient ce-si are bine locul, ideea stupida de a se crede inteligent.


Exista totusi un fenomen ce e real si de care iti poti da seama. Fetele nu sunt catalogate ca fiind chiar atat de "imputite", un cuvant mai simplu, intoxicate, dar "rasa masculina" e dependenta de ceva care bate spre un nimic, si acel nimic devine prostie.[ deci noi suntem predispusi la...]


Viata are gust de mar un pic acrisor cat sa te atinga acolo unde te doare, ca mai apoi sa apreciezi absolut orice interactiune cu exteriorul. Prostia are gust de... ahh, ma abtin. Are gust amar, stricat, groaznic, orice tinde spre negatie se refera la papilele gustative ce presupun ca "ating" prostia.


Unde intalnesti prostul? Acolo unde nu te astepti sa pice, in cele mai bune momente ale tale, si se manifesta mai rau decat o fiara. Arata ceea ce poate si nu oboseste deloc.[poate merge la sala]

E feroce. E un "gigolo". Un cocalar ce se crede prost, desi a ramas de mult asa. E el, si vreau sa-l vad decat de la distanta sa stiu cum a mai evoluat.[ tehnologia face minuni]


Scapam de prostie, scapam de prosti si de cocalari. Nu-mi cer scuze pentru absolut nimic din ce am scris, prostul tot prost ramane . Un expert in lasitate, ce fuge pana da de inceput.


Eu fug de el... si el de mine si sper sa nu ne intersectam, oricum am sa ma fac ca nu-l cunosc. Trateaza totul ca atare. [prostu' minte nu are]

joi, 30 octombrie 2008

| Un pic din trecut |




Senzatia pe care o ai cand te privesti in oglinda si vezi ca-ti lucesc ochii. Depasita de narcisism si de o doza de zambet continuu. Starea ce vrea sa te dea de gol ca esti indragostit, sau ca mintea ta a purces un pic in trecut si traieste ceva chiar in momentul ce se desfasoara acum.




Ti-ar placea ca anumite clipe sa le poti prinde in pioneze, sa ai un burete ca sa nu te doara clipa...si sa te poti intoarce oricand acolo, atunci cand vrei sa iesi din prezentul ce te zguduie.




Adevaratul sens al tau consta in trairea prezenta, dar totul dureaza prea putin si incepem sa confundam totul cu ceva ce a fost. Ne limitam doar la a spune " ce frumos a fost", o expresie ce iti creaza clipa de dinaintea dorintei, dar s-a dus.




Imi despletesc un pic din mintea mea incurcata, desprind ceva si iti sugerez ca ma consider un norocos. Cand mi-am propus ceva am reusit, absolut orice nebunie sau lucru banal s-a facut dupa cum mi-a batut mie "capul", dar asta nu inseamna ca tot ce "tipa se aude". Deja dispare spontanul si unii devenim chiar niste roboti. Ne obisnuim cu surse ajutatoare si cladim din cel mai apropiat suflet o simpla masinarie ganditoare.




Acum o sa vrem a ne intoarce in trecut. Chiar daca mie nu-mi plac toate partile, sunt totusi bucuros ca am dat tarcoale si acelor clipe, am doar invidie ca nu am "trait" mai multe ci am facut dintr-o stare...una continua, doar una cu multe detalii.




Imi aduc aminte de mine de acum multi ani si sesizez o oarecare schimbare pe zi ce trece. Nu ma stiu pana in patru ani pentru ca probabil nu am avut dragoste decat pentru lucrurile cele mai de pret. Am vazut si ceea ce nu trebuia vazut, am si trait si imi doresc mereu mai mult, pentru ca deocamdata am prea putin. Pot sa intru in reverie si sa tin minte oamenii de ieri, si sa-i compar cu cei de azi. Unii au doar vorbe mai frumoase si ceva kilograme in plus, altii sunt in continuare mitocani, dar unii mereu au ascuns ceva ce abia acum au curajul sa graiasca. [ si totusi ai slabit]




Un pic din trecutul meu. Picul acela as vrea sa-l inregistrez de aici incolo ca sa ti-l pot expune tie. As selecta doar ce-mi place, as lipi totul ca un film, si ti-ai face o parere, dar una falsa.[as pune chiar si fundal muzical] Si asta ca sa intelegi ca toti aratam celorlalti doar partea buna, uitam sa recunoastem cine suntem, de unde am plecat, unde privim cu sufletul si unde cu mintea si unde am ras, dar si plans pentru prima data.




Chiar ma intreb, mai tii minte cand ai plans pentru prima data? Cand te-ai nascut, dar altii s-au bucurat pentru tine. Acum cand vezi pe cineva plangand, asculta-i povestea pentru ca are ce-ti spune, fa-l sa rada cu tine, despre orice.




Cand varsta ta spune ca suma cifrelor e destul de mare, atunci spui ca totul a trecut repede si asta pentru ca ai savurat fiecare moment, dar nu in detaliu. Acum tii minte doar prima si ultima zi, restul e un mare cuvant de legatura ce l-ai scris in mintea ta cu litere mici de mana.




Trecutul meu, o parte traita despre care inca nu stiu a scrie multe, prezentul chinuit in a-mi tine pasul, iar viitorul o fereastra fara geamuri... doar ca zarea e in bezna de multe ori.


[iar avantajul e ca...]


Am un bec si-mi lumineaza visele...vreau secret de energie... si-un buton sa actionez totul.

marți, 28 octombrie 2008

| Idei de moment |


Daca nu le scriu acum exista nesansa de a nu mai exista nimic din ele niciodata. Sunt cuvinte ce uneori le pastrezi in mintea ta si le descarci doar sub forma de caractere ca mai tarziu sa prinda forma[viata]. Vrei totul si nu ai nimic, scrii ceva si poti descoperii o altfel de lume. [idei]


Lumea o cunosti de ceva vreme si poate ti-ai dat seama ce inseamna sa te "joci" cu viata si ce inseamna sa se joace ea cu tine, mai disperat e omul cand se joaca singur. Tot un joc de cuvinte prezent sa imite o alta suprafata a ceva ce poate insemna mai mult decat orice.


Cineva spune ca o imagine face cat zece mii de cuvinte si de vorbe, dar sa nu uitam ca din cuvinte putem crea imagini, trebuie doar sa inchidem ochii. [i-ai inchis?]


I-am inchis si visez la o ea. Iar cineva acum nu multa vreme imi spunea, "auzi dar cum vezi tu ideala?" Am stat sa ma gandesc, dar mi-au inceput vorbele mai repede decat gandirea.


I-am spus despre ea ca e speciala, asa cum oricine isi doreste. I-am spus ca trebuie sa traiasca intr-o casuta uitata de lume, undeva in departare unde totu-i frumos. E extrem de saraca, nu are bani, dar are vorbe scumpe si stie sa simta, nu sa minta. I-am sugerat ca mi-ar placea sa fie mai mare decat mine, sa fie creatza sau macar bruneta. Sa aiba pielea fina si sa priveasca fix spre ochii mei. Sa stie sa-mi sopteasca vorbe dulci si sa ma destreseze. Sa fie ea intr-un simplu loc, dar care prin ea sa devina locul meu de liniste. Acea parte din mine care tinde spre a se retrage spre o singura persoana. Si asta e doar un mic vis spre ideal si exista doar daca stim sa "inghitim" micile detalii ce nu sunt mereu de folos.


Ideea in sine e sa traiesti fara sa judeci, sa "innebunesti" din iubire, nebun sa fii doar dupa ea.


Si totul e doar o idee de moment...