M-am mutat pe JohnCristea.RO

luni, 5 noiembrie 2007

|Dincolo de o secunda|


Stiu ca multi isi doresc sa-si cunoasca viitorul ...sa se asigure ca mai tarziu le va fi bine si ca vor ajunge sa-si indeplineasca toate dorintele...si ca totul cat vezi cu ochii e frumos si imbracat in puf...dar apoi incepe ploaia...si stropi reci incep sa te trezeasca la realitate...si usor usor picaturile de ploaie pot deveni lacrimi uneori chiar de durere sau de fericire...ce ador mai mult..ploaia..chair si acum bate in tabla balconului meu...undeva nu prea departe de mine...si parca sunetul e destul de profund desi e de scurta durata...la fel in viata avem impulsuri care au impulsuri la un interval de timp...

...e ca si cum ai picura picaturi de apa una cate una...intr-o candela aprinsa...asa e viata...asa e urmatoarea clipa...si daca nu sti sa te feresti de aceasta "apa" ai sa te stingi..si nu o sa te mai vezi...nu o sa te mai auzi..nu o sa te mai simti...nu o sa mai existi...pentru ca s-a stins o luminita...

...si asta se poate intampla intr-o secunda...sau peste mult timp..nici nu-ti doresc sa te gandesti la lucrul asta...eu vreau sa te gandesti doar la urmatoarea clipa...si la ceva mai mult de atat...vreau sa-mi spui ce speri tu de la viata...si cat de curand crezi ca se vor indeplini visele tale...complicat dar toti vrem ceva...(punct)

Speranta e dincolo de o secunda...iar dincolo de o secunda e...mai mult de atat...e timpul ce trece ca intr-o clepsidra nefinita...

Si nici nu trebuie sa fiu vrajitor ca sa-ti spun ce o sa fie peste o secunda...probabil cuvintele ce le citesti acum....si toto asa mai departe...dar ma gandesc ca o secunda cu o secunda..si tot mai departe or sa faca ceva mai mult decat o viata...

...pana la urma viata...acest cuvant exista doar pentru noi cei ce avem un sfarsit...dar nu stiu daca si pentru lumea asta...pentru ca e ceva greu de explicat...

...imi place sa cred ca toti jucam un teatru...un rol....si din cand in cand mai avem si cate un pic de spontan in noi care sa ne ajute sa aflam ce va fi dincolo de o secunda...

...maine poate am sa stiu mai mult decat ce stiu azi....maine o sa stiu ce vreau pentru poimaine...e ca si cum mi-as face un plan....planul vietii...

...se zice sa nu-ti faci planul ca tiganul dinainte...e bine sa fii spontan si sa traiesti pentru cei ce merita...

Mergand undeva nu foarte departe de casa am intalnit o femeie nu foarte in varsta care mi-a spus ...viata iti ofera de toate ...si oricine poate avea orice...trebuie doar sa-ti dorersti...indiferent ca-ti doresti binele sau raul....

...ce e mai greu ca atunci cand iti doresti binele trebuie sa ai mereu un "contact" cu visul tau ...

...sincer chair m-a impresionat lucrul asta..si m-am gandit un pic....dincolo de o secunda..si mi-am dat seama ca un vis nu il realizezi intr-o secunda...

...raul da...se realizeaza oricand...in oricat timp ai vrea...

Dincolo de o secunda esti tu...sunt eu....e raul...e binele...e tot ce crezi ca e nou pentru ochii tai...e depresia...nebunia..invidia..uneori dragostea...e combinarea dintre mai multe lucruri false cu ceva bun...si invers...sunt combinari alea vietii...totul...

...dincolo de o secunda....

duminică, 4 noiembrie 2007

| Ce nu-mi Place ! |


Uneori imi e greu sa rostesc cuvinte gen "mergi mai departe" sau "fii mai optimist" sau altfel de cuvinte ce spera spre pozitiv...imi e greu sa le rostesc pentru ca in jurul meu vad mereu ceva ce lipseste, un mic zambet...o mica bucurie...si chiar indeajuns de multa energie cat sa fie daruita si altora...

In momentul asta ma simt ca o plastilina foarte usor de modelat care se lasa influentzata si de o adiere de vant...imi e de ajuns sa ma atingi si deja cad...si crede-ma ca imi e destul de greu sa ma mai ridic...si totul pentru ca exista aceasta greutate a tuturor...

Mi se pare penibil sa ma confund cu lumea asta ciudata... si te gandesti ca totul se invarte intre prostie si ceva mai mult decat original..si nici nu ai de unde sa alegi..pentru ca esti si tu derutat ca si mine...

Vreau pentru o clipa si inca mai mult daca se poate sa vad ceva care provoaca pofta de viata...nu ca nu as avea eu pofta de viata ...dar am pentru mine si atat ...pentru ca nu prea mai exista energia aia de care toti profitam alta data...

Ma oftica scoala uneori, cand o vad ca pe un loc stupid unde te duci sa-ti pierzi timpul ...si unde nu ai sa inveti niciodata mai mult decat sti...unde urasti sa vezi unii profesori care sunt total idioti si care fac totul in sila...urasc...sa vad prostia...

Si daca ma vad in oglinda in momentul asta...poate imi vad cearcanele de la atata oboseala...probabil provocata din obsesia de net...sau cine stie ce alte lucruri....

Si sunt si alte nenumarate "inventii" care nu-mi plac...

Nu-mi place prietenia falsa....nu-mi place mirosul de tigara....nu-mi place sa te vad suparat...nu-mi place ca te crezi "buricul pamantului" ...nu-mi place cand nu te placi...si iti e frica sa nu devi narcisist...si nu-mi place de cel ce nu iubeste viata....

Si ca sa fac economie de vise...nu-mi plac fitzele...nici persoanele ce le detin...

...nu-mi place cand nu-ti place....si ash vrea sa te aud...ca-ti place viatza ! :*

luni, 15 octombrie 2007

|Ma intreb...Cum Sunt Oamenii? |


Sa-ti spun ce zi am avut azi...pai foarte frumoasa...asta daca facem exceptie de frigul de afara...de caldura din autobuze...de anumite fete(fetze) triste care m-au prost dispus ..si de inca niste chestii ce nu-mi strabat gandul in momentul asta....

Si cum ziceam, o zi frumoasa de vara...pardon de toamna-iarna ca habar nu mai am ...si totusi din frumusetea ei...ne ducem direct intr-o parte mai interesanta...pentru ca in seara asta cineva mi-a sugerat ceva...sau mai bine spus ..un titlu..o tema care pe moment m-a surprins....si nu e vorba de cum sa salvezi o pisca catarata intr-un copac...nici de povesti de adormit copiii...ci e vorba de ceva "majoritar"...ceva de care ne izbim peste tot...de oamenii de langa noi...de prietenii nostri...de dusmanii pe care am vrea sa nu ii mai avem...de cei pe care nu-i cunoastem...de cei ce se baga singuri in seama...si chiar si de mine...

Probabil inainte sa incepi a citi orice rand de aici ai avut mica curiozitate de a citi si titlul...unul foarte sugestiv... si se refera la lumea asta....la ce suntem noi zi de zi...la cum suntem...

Si poate eu as zice...ce mare scofala fiecare e cum vrea el...in felul lui...nimeni nu e la fel ca celalat...e unic si atat...punct...dar nu de la capat pentru ca mai am de completat...pentru ca asa trebuie...nu simti si tu ca inca lipseste ceva?...parca a fost doar o introducere...iar acum urmeaza ceva ce imi place...subiectul propriu zis...si e ca o paine care incepe sa se franga si sa se imparta...dar e de ajuns sa prinzi macar cateva firimituri si ai sa vezi ca tot o sa fii multumit...

Si tot scriem si nu am spus nimic despre cum sunt oamenii din ziua de azi...de felul cum gandesc ei...de ce scop au in viata asta...de visele lor...sperantele..si chestiile ciudate pe care le detinem cu totii...

Un om, sau un pic mai complicat...o persoana e un punct foarte foarte mic...pe o harta probabil si ea mica in comparatie cu alte lucruri...suna ridicol...un om...cum esti tu...cum sunt eu...e in felul lui cineva care incearca sa fie mai bun decat ce vede la ceilalti...

Daca traieste intr-un mediu in care i se dau sperantze de un lucru...e probabil sa se axeze pe ceva mult mai bun sau mai decazut din punct de vedere al "materialului"...o persoana e complicata in felul ei...

Si s-ar putea intr-o zi sa intalnesti "una" la colt de strada sau intr-un magazin...si sa te intrebe ceva...iar tu sa o privesti pentru cateva clipe si sa-i raspunzi cu drag ...dar gandeste-te ca nu e atat de usor...sa-ti raspunda si ea la fel...de ce? pentru ca probabil ea asteapta doar un raspuns...si nimic altceva....sunt persoane care doar cer nu si ofera...dar si persoane care doar ofera si atat....si poate exista inca o categorie a celor ce le au pe ambele simultan sau chiar in acelasi timp...

Daca e sa vorbim despre acele persoane cu 7-8 fete, sau care se prezinta sub diferite forme...e greu sa spunem daca au personalitate...sau caracter...sau macar pofta de viata...poate doar pofta de profitarea de pe urma celorlalti....

Vezi ca esti primul care crede ca viata e frumoasa...si poate primul care o sa aiba o viata exact asa...si asta pentru ca nu te mint...dar poate cineva undeva...candva o sa-ti spuna acelasi lucru...si atunci totul sa ia o altfel de intorsatura...si asta pentru ca nu ti-a dorit niciodata binele...pentru ca a vrut sa te vada suferind...plangand...sau stand intre doua perne...acoperindu-ti urechile de teama sa nu-ti auzi plansul..si asta din cauza mea...sau a naivitatii tale...sau din cauza ca ai vrut sa crezi in cineva si ai vazut ca nu a meritat...

Si stiu ce insemana sa crezi ca totul o sa fie bine si sa te bazezi pe cel mai bun prieten...pe cel ce poate mereu a fost langa tine doar in zilele bune...dar chiar daca te-a lasat la greu ai incercat sa crezi ca tu esti cel care greseste...si totusi nu te-ai trezit la realitate....

Oamenii sunt de multe ori cruzi..si rai...numai pentru ei...individualisti...si aparent prietenosi...pana in momentul cand iti descopera o slabiciune, iar apoi te ataca in mod brutal pentru a nu putea rasufla..si apoi ai sa mori...sau cel putin sufletul tau va muri pentru cateva zile...saptamani..luni..cine stie...ca mai apoi...din ramasite sa renasca un nou suflet si asta doar din sperantele ce ti le-a creat o alta persoana ..si poate de acesta data..o persoana care iti vrea bine...e greu de crezut, dar mai exista si mici exceptii...si chiar si acele persoane vor ceva de la tine doar pentru ele..dar poate nu or sa te raneasca atat de tare...sau poate chiar o sa-ti creeze placere...

Dar tine minte ca uneori e bine sa fii precaut...sa gandesti inainte de doua ori si apoi sa-ti scri si pe o foaie chiar...doar sa fii singur ca totul o sa fie cum trebuie...nu se merita...noi oamenii suntem o specie foarte ciudata...si toata viata ne dorim numai tampenii...si cand e prea tarziu ne dorim ceea ce conteaza pentru oricine cu adevarat...

Si tu ...care mi-ai inspirat mintea ...iti multumesc...pentru ca probabil imi doream sa scriu si mai mult...dar oamenii sunt prea duri cu viata asta...si foarte curand o sa-mi vina o idee...promit..o idee ce va trebui sa te faca sa vrei altceva de la viata ...sa schimbam cuvintele de mai sus...si sa spunem ca majoritatea dintre noi...suntem persoane care ne dorim ca cei de langa noi sa ne fie adevarati prieteni....

Si tu care imi citesti randurile ...crede-ma ca e foarte important un prieten...unul care sa te asculte, sa-ti zambeasca...sa planga langa tine...sa te priveasca in ochi...sa te simta atunci cand nu iti e bine...asa mi-ar placea sa fie orice om...

Tu cum esti...?

sâmbătă, 13 octombrie 2007

|Asta Sunt Eu|


Pentru ca de multe ori ai vrut sa afli cine sunt eu...pentru ca probabil ai fost mai curios decat sunt eu...pentru ca nimic in lumea asta nu se ascunde la nesfrasit si pentru ca e bine ca totul sa fie stiut de tine...am sa-ti spun foarte simplu...ASTA SUNT EU !...

Uneori mai trist...alteori mai vesel..cu capul in nori...mereu dornic sa-mi fii alaturi...si credul de sine...ti-as oferi toata viatza mea daca mi-ai da doar o clipa din sufletelul tau....

Si probabil trebuie sa-ti spun despre mine...si nu vreau sa para ca o descriere...ci ca ceva normal...pentru ca sunt al fel ca si tine si daca te uiti bine la mine s-ar putea sa ma aseman cu tine...nu neaparat in sensul propriu ci figurat...adica din moment ce tu citesti ceea ce iti scriu insemana ca deja avem un lucru in comun , deci ne asemanam...

Sa continui prin a spune despre mine...pai nu am un slogan sau ceva anume dupa care imi traiesc viata...nu am idoli pentru ca sunt propriul meu idol...si imi place mereu sa cred ca daca eu sunt natural nimeni nu o sa mi se mai para atat de bun ca sa-mi fie un exemplu...poate simpla exceptie ai fi doar tu !

Nu stiu cum sa-ti explic ,dar atunci cand vorbesc cu o persoana imi place sa ma uit in ochii ei sa-i vad expresia fetei...sa vad daca e interesata de ceea ce ii spun sau daca e bine dispusa...sau adanc ea are ceva sa-mi spuna...pacat ca tie nu iti vad privirea...dar tu poti posta de fiecare data parerea ta ...aici...fie ea buna sau...rea...

Nu imi placea sa zic "nu" sau mai bine zis nu imi place sa refuz pe nimeni si nimic..nicio provocare decat daca e ceva care imi pune viata in pericol..desi poate uneori imi place sa risc totul si din cate stiu nu e tocmai ceva ce s-ar numi calitate ci mai degraba defect...

Daca ma vezi trist s-ar putea sa nu fiu asa...pentru ca e doar o chestie pe care o exersez ca sa fac fata tristetei de mai tarziu....deci ceva fals...sau as putea spune ca atunci cand ma vezi zambind...s-ar putea in mine sa ascund un lucru destul de rau...deocamdata ma simt prea bine...cred ca e o exceptie...

Si nu sunt nici din plastilina..nici fara culoare...si totusi ma modelez dupa fiecare persoana ...imi place sa descopar tot ce e nou...si niciodata nu vreau sa pierd ceva..desi s-ar putea sa ma pierd pe mine daca nu am sa apreciez ceea ce chiar conteaza....

Si poate ca daca am scris despre mine ai sa spui ca sunt narcisist....sau "sufar de mine" sau cine stie ce altceva...nu... ci pur si simplu cateva persoane s-au dorit a fi curioase si eu le-am satisfacut curiozitatea si sper ca si tie ti-am satisfacut-o...oricum mare lucru nu am zis de mine...ci doar ceva putin....foarte putin...din ceva ce e in continua miscare...viata...

Si daca eu ti-am zis cine sunt eu...astept ca tu sa-mi spui cine esti tu...pentru ca ....placerea mea e sa te cunosc pe tine...poate chiar am nevoie de tine...

duminică, 7 octombrie 2007

|Fiecare Zi Altfel|




As vrea uneori ca o zi sa se asemene cu cealalta dar de fiecare data totul e nou nimic nu e la fel...poate doar sunt lucruri care le intalnesc mereu dar exista mereu ceva care sa-mi schimbe zambetul de pe buze...sa-mi schimbe starea mea...sa ma schimbe pe mine...in bine sau in rau....

Si mi se pare ca nu exista nimeni care sa nu schimbe mereu ceva la el...te trezesti deschizi ochii si probabil soarele nu-ti mai intra in ochi ca in ziua precedenta...pentru ca e ceva nou..sau ceva diferit decat ce a fost...

Noi suntem mereu la fel si pe cat spunem lucrul asta uitam ca ne schimbam...ne maturizam...si facem ceva ca sa ne afirmam...sa ne bagam in seama cu ceilalti ...sa uram ...sa iubim....sa fugim de prostie..si tot asa....

Mie imi place sa vad fiecare zi ca pe ceva nou...ca pe o ocazie de a ma cunoaste pe mine si pe toti cei din jur...si cat traiesc asta am sa fac...am sa incerc sa cunosc cat mai multa lume si sa aflu ce gandeste fiecare...nu stiu mie mi se pare atat de interesant...incat in momnetul asta in care citesti mi-as dori sa stiu la ce te gandesti...probabil te plictisesti si incerci sa nu te incurci in randuri...dar sper sa-ti dai seama ca nimik nu e la fel nici macar cuvintele...nici blog-ul...nici nimic...pentru ca altfel ar fi prea multa monotonie...si totul ar disparea inclusiv eu...si...tu...

As vrea sa-ti zic...fi altfel pentru ca indiferent cum esti tot nu ai cum sa fii cel de ieri..si nici cel de maine...fiecare clipa pentru tine...fiecare moment trait...diferit de cel ce urmeaza...

vineri, 21 septembrie 2007

|Viata Ca Un Plagiat|


Am inchis usa... usor, lent...fara sa ma gandesc la nimic...dar nu am inchis-o in clanta ci pur si simplu am apropiat-o....si asta ca sa fiu mai original ....pentru ca era prea banal sa spun ca am inchis usa...si oricum nu ar fi parut ca ceva iesit din comun...pentru ca lucrul asta il facem cu totii de foarte multe ori... si daca ar fi singurul lucrul pe care il facem cu totii ar fi bine...

Viata ca un plagiat...priveste-o astfel pentru ca e imposibil sa nu vezi cum totul seamana cu altceva...orice gest..orice vorba..absolut orice...pentru ca asa suntem noi...cu grija sa fim ca cel de langa noi si mereu cu gandul sa ne dam mari celor ce seamana cu noi si celor ce ar putea sa ne aprecieze...

Exista multe tipuri de plagiat...in muzica nici nu mai vb pentru ca oricum nu are rost...dar daca am ajuns ca viata noastra sa se asemene cu a altora din multe puncte de vedere atunci am ajuns..un plagiat...am ajuns ca un obiect...sau ca un robot ce nu face altceva decat sa repete ce vede in jur...si la un moment dat suntem pe punctul sa avem asa zisele ticuri..verbale...de vestimentatie...o copie la indigo a unor idoli...sau a celor pe care ii invidiem sau ii dusmanim...ce pacat...

Si atunci cand ne alegem imbracamintea suntem foarte atenti la ce poarta cei din jur...si vom alege ceva apropiat pentru a crea impresia de special...dar mi se pare o prostie...pentru ca practic nu putem crea ceva de la sine...care ne place noua...

Deja incepe sa nu mai existe originalul...sau se spune ca e o copie imperfecta a plagiatului...si e foarte buna vorba asta...pentru ca orice idee pleaca de la ceva ce are anumite lucruri in comun cu ceva vechi...ceva ce deja exista...pana si literele se repeta pentru a alcatui un text...totul se reintalneste....si apoi originalul devine ceva gen...un lucru la care viseaza toti..dar ceva ce e irealizabil...si daca te intrebi de ce ...pentru ca mereu cu totii am vrut ceea ce au altii...am vrut sa semanam cu niste persoane fitzoase...etc...

Si daca te imbraci dupa cum vezi si nu dupa cum simti e pentru ca nu ai acel simt al tau ce iti da libertatea de a te cunoaste pe tine si de a sti sa te simti cu adevarat bine...si ce pacat cand te gandesti ca exista lucruri originale dar care nu sunt atat de evidente....

Daca iti traiesti viata ca o copie fidela a unui idol...sau daca ai in minte lucrurile si gandurile celui de langa tine..sau daca te tenteaza orice seamana a plajiat...atunci...eu raman fara cuvinte...

Si daca ma gandesc nici nu exista vreo persoana care sa nu fi plagiat viata sa niciodata...cel putin ai copiat miscarile mamei tale cand erai mic...sau cuvintele...sau obiceiurile...si multele actiuni ce mai tarziu ti-au fost de folos...dar asta nu inseamna ca trebuie sa continui imitare...trebuie sa ai clipe de sclipire in care sa intalnesti in mintea ta relaxarea si imaginatia...si sa devi original...asta daca se poate nu doar pentru o clipa ci mereu...pentru ca vei vedea ca exista multe avantaje...

Poate la inceput vei fi considerat vreun ciudat...sau nebun....sau neinteles...sau vei face parte din acea categorie a persoanelor ciudate...dar mai tarziu cei ce se vor obisnui vor "fura" din tine si vor regasi in tine un mijloc de copiere...de plagiere...dar tu vei ramane original...sti pana la urma e original si modul in care spui...."Multumesc!" dar depinde daca il zici din suflet...pentru ca s-ar putea sa folosesti doar cuvantul ca o imitare a ce ai mai rostit si alta data...dar sa nu simti ceea ce zici...

Ceea ce e mereu original e felul nostru in care lucrurile..si felul in care am vrea sa gandim ..pentru ca deocamdata gandim ca cei din jur...ca majoritatea...dar oare dragostea e originala?

Sincer cred ca da...prea greu sa existe ...iar daca exista e un alt mijloc de inspiratie pentru ceilalti...ca o muza...si totusi nu inteleg de ce nu suntem originali....

Pentru a inchide acest mic subiect...ce mi-ar cuprinde mult mai mult...si pentru a deschide usa pentru a iesi din camera...am nevoie de tine...sa-mi spui cum vezi tu "viata ca un plagiat"...pentru ca mie imi pare ca totul o copie fidela a ceva ce a fost de mult....

Pentru ca a plagia e un cuvant prea comun tuturor...si pentru ca a ajuns si in viata noastra :|

miercuri, 19 septembrie 2007

| Astept O Schimbare |


Si inca o seara in care sunt super singurel si un pic cam iesit din normal...cam prost dispus si cu o privire in ceata si asta probabil din cauza unor lacrimi ce stau sa cada...da stiu ...sunt suparat poate pe mine... poate pe orice e in jurul meu sau poate pe prostia din ziua de azi...

Si nu ma simt bine in pielea mea si mi-as dori sa fiu in a ta...si mi-as dori sa vad daca pot face fata ...daca macar e ca in lumea mea ...mai bine...sau mai rau...dar tot ceea ce stiu e ca mi-as dori o schimbare ...ceva care sa ma schimbe si pe mine si pe tine...si tot asa...si intr-un numar nelimitat schimbarea sa se produca...in bine evident...dar pare ca un vis..sau cel putin ca un plan adolescentin ce sta sa se produca doar intr-o imaginatie mult prea bogata a cuiva...

Si ce ar fi rau daca ne-am schimba un pic?...macar cat sa facem ceva sa aducem zambetul pe buzele unora...iar acel zambet ar merita...pentru ca ar fi unul natural...din inima...ce frumos ar fi...


Si imi e teama ca iar ma trezesc dimineatza ...destul de obosit...cu mintea fara chef de viatza..si am sa zic ca schimbarea nu a avut loc...si oare de ce...totul necesita timp? ...sau exista clipe cand chiar nu se poate produce o schimbare...?? ...sau schimbarile vin din noi...si prin noi ..si niciodata din exterior???

E ciudat ca ma intreb ...dar oare atunci cand ne dorim o schimbare ..oare ce ne dorim??? Sa fim iubiti de cineva ...sa fim ascultati...sa avem mai multi prieteni printre noi...sa avem averi...sau ce altceva?

Daca ne-am dori o schimbare generala a noastra...cum ar fi ca toti sa ne dorim sa tinem mai mult unul la celalat....sa nu ne mai uram...sa-l ajutam pe cel de langa noi....sa dam sfaturi atunci cand suntem in stare sa o facem...sa punem suflet in tot....si tot asa?....

...cred ca as putea continua mult in schimbarea asta...dar daca ne-o dorim macar sa facem ceva in aceasta privinta si sa fim mai optimisti...si poate tie ti se pare greu...dar sti cat de usor poate fi?...atat de simplu... e de ajuns sa vrei si restul e deja facut...totul e sa nu te descurajezi pe parcurs...

...si daca totusi ma intelegi si pe mine macar 1% si ai fost atent la ce am scris mai sus ...si gandesti pozitiv...cred ca o mica schimbare deja s-a produs in mintea ta...eu imi doresc....


...si in continuare...imi doresc ca..schimbarea sa se produca la nivelul gandirii....


si nu ar strica ca in viatza ta sa faci o schimbare...si sa incepi...sa iubesti...