|Asta Sunt Eu|

Pentru ca de multe ori ai vrut sa afli cine sunt eu...pentru ca probabil ai fost mai curios decat sunt eu...pentru ca nimic in lumea asta nu se ascunde la nesfrasit si pentru ca e bine ca totul sa fie stiut de tine...am sa-ti spun foarte simplu...ASTA SUNT EU !...

Uneori mai trist...alteori mai vesel..cu capul in nori...mereu dornic sa-mi fii alaturi...si credul de sine...ti-as oferi toata viatza mea daca mi-ai da doar o clipa din sufletelul tau....

Si probabil trebuie sa-ti spun despre mine...si nu vreau sa para ca o descriere...ci ca ceva normal...pentru ca sunt al fel ca si tine si daca te uiti bine la mine s-ar putea sa ma aseman cu tine...nu neaparat in sensul propriu ci figurat...adica din moment ce tu citesti ceea ce iti scriu insemana ca deja avem un lucru in comun , deci ne asemanam...

Sa continui prin a spune despre mine...pai nu am un slogan sau ceva anume dupa care imi traiesc viata...nu am idoli pentru ca sunt propriul meu idol...si imi place mereu sa cred ca daca eu sunt natural nimeni nu o sa mi se mai para atat de bun ca sa-mi fie un exemplu...poate simpla exceptie ai fi doar tu !

Nu stiu cum sa-ti explic ,dar atunci cand vorbesc cu o persoana imi place sa ma uit in ochii ei sa-i vad expresia fetei...sa vad daca e interesata de ceea ce ii spun sau daca e bine dispusa...sau adanc ea are ceva sa-mi spuna...pacat ca tie nu iti vad privirea...dar tu poti posta de fiecare data parerea ta ...aici...fie ea buna sau...rea...

Nu imi placea sa zic "nu" sau mai bine zis nu imi place sa refuz pe nimeni si nimic..nicio provocare decat daca e ceva care imi pune viata in pericol..desi poate uneori imi place sa risc totul si din cate stiu nu e tocmai ceva ce s-ar numi calitate ci mai degraba defect...

Daca ma vezi trist s-ar putea sa nu fiu asa...pentru ca e doar o chestie pe care o exersez ca sa fac fata tristetei de mai tarziu....deci ceva fals...sau as putea spune ca atunci cand ma vezi zambind...s-ar putea in mine sa ascund un lucru destul de rau...deocamdata ma simt prea bine...cred ca e o exceptie...

Si nu sunt nici din plastilina..nici fara culoare...si totusi ma modelez dupa fiecare persoana ...imi place sa descopar tot ce e nou...si niciodata nu vreau sa pierd ceva..desi s-ar putea sa ma pierd pe mine daca nu am sa apreciez ceea ce chiar conteaza....

Si poate ca daca am scris despre mine ai sa spui ca sunt narcisist....sau "sufar de mine" sau cine stie ce altceva...nu... ci pur si simplu cateva persoane s-au dorit a fi curioase si eu le-am satisfacut curiozitatea si sper ca si tie ti-am satisfacut-o...oricum mare lucru nu am zis de mine...ci doar ceva putin....foarte putin...din ceva ce e in continua miscare...viata...

Si daca eu ti-am zis cine sunt eu...astept ca tu sa-mi spui cine esti tu...pentru ca ....placerea mea e sa te cunosc pe tine...poate chiar am nevoie de tine...

|Fiecare Zi Altfel|

As vrea uneori ca o zi sa se asemene cu cealalta dar de fiecare data totul e nou nimic nu e la fel...poate doar sunt lucruri care le intalnesc mereu dar exista mereu ceva care sa-mi schimbe zambetul de pe buze...sa-mi schimbe starea mea...sa ma schimbe pe mine...in bine sau in rau....

Si mi se pare ca nu exista nimeni care sa nu schimbe mereu ceva la el...te trezesti deschizi ochii si probabil soarele nu-ti mai intra in ochi ca in ziua precedenta...pentru ca e ceva nou..sau ceva diferit decat ce a fost...

Noi suntem mereu la fel si pe cat spunem lucrul asta uitam ca ne schimbam...ne maturizam...si facem ceva ca sa ne afirmam...sa ne bagam in seama cu ceilalti ...sa uram ...sa iubim....sa fugim de prostie..si tot asa....

Mie imi place sa vad fiecare zi ca pe ceva nou...ca pe o ocazie de a ma cunoaste pe mine si pe toti cei din jur...si cat traiesc asta am sa fac...am sa incerc sa cunosc cat mai multa lume si sa aflu ce gandeste fiecare...nu stiu mie mi se pare atat de interesant...incat in momnetul asta in care citesti mi-as dori sa stiu la ce te gandesti...probabil te plictisesti si incerci sa nu te incurci in randuri...dar sper sa-ti dai seama ca nimik nu e la fel nici macar cuvintele...nici blog-ul...nici nimic...pentru ca altfel ar fi prea multa monotonie...si totul ar disparea inclusiv eu...si...tu...

As vrea sa-ti zic...fi altfel pentru ca indiferent cum esti tot nu ai cum sa fii cel de ieri..si nici cel de maine...fiecare clipa pentru tine...fiecare moment trait...diferit de cel ce urmeaza...

|Viata Ca Un Plagiat|

Am inchis usa... usor, lent...fara sa ma gandesc la nimic...dar nu am inchis-o in clanta ci pur si simplu am apropiat-o....si asta ca sa fiu mai original ....pentru ca era prea banal sa spun ca am inchis usa...si oricum nu ar fi parut ca ceva iesit din comun...pentru ca lucrul asta il facem cu totii de foarte multe ori... si daca ar fi singurul lucrul pe care il facem cu totii ar fi bine...

Viata ca un plagiat...priveste-o astfel pentru ca e imposibil sa nu vezi cum totul seamana cu altceva...orice gest..orice vorba..absolut orice...pentru ca asa suntem noi...cu grija sa fim ca cel de langa noi si mereu cu gandul sa ne dam mari celor ce seamana cu noi si celor ce ar putea sa ne aprecieze...

Exista multe tipuri de plagiat...in muzica nici nu mai vb pentru ca oricum nu are rost...dar daca am ajuns ca viata noastra sa se asemene cu a altora din multe puncte de vedere atunci am ajuns..un plagiat...am ajuns ca un obiect...sau ca un robot ce nu face altceva decat sa repete ce vede in jur...si la un moment dat suntem pe punctul sa avem asa zisele ticuri..verbale...de vestimentatie...o copie la indigo a unor idoli...sau a celor pe care ii invidiem sau ii dusmanim...ce pacat...

Si atunci cand ne alegem imbracamintea suntem foarte atenti la ce poarta cei din jur...si vom alege ceva apropiat pentru a crea impresia de special...dar mi se pare o prostie...pentru ca practic nu putem crea ceva de la sine...care ne place noua...

Deja incepe sa nu mai existe originalul...sau se spune ca e o copie imperfecta a plagiatului...si e foarte buna vorba asta...pentru ca orice idee pleaca de la ceva ce are anumite lucruri in comun cu ceva vechi...ceva ce deja exista...pana si literele se repeta pentru a alcatui un text...totul se reintalneste....si apoi originalul devine ceva gen...un lucru la care viseaza toti..dar ceva ce e irealizabil...si daca te intrebi de ce ...pentru ca mereu cu totii am vrut ceea ce au altii...am vrut sa semanam cu niste persoane fitzoase...etc...

Si daca te imbraci dupa cum vezi si nu dupa cum simti e pentru ca nu ai acel simt al tau ce iti da libertatea de a te cunoaste pe tine si de a sti sa te simti cu adevarat bine...si ce pacat cand te gandesti ca exista lucruri originale dar care nu sunt atat de evidente....

Daca iti traiesti viata ca o copie fidela a unui idol...sau daca ai in minte lucrurile si gandurile celui de langa tine..sau daca te tenteaza orice seamana a plajiat...atunci...eu raman fara cuvinte...

Si daca ma gandesc nici nu exista vreo persoana care sa nu fi plagiat viata sa niciodata...cel putin ai copiat miscarile mamei tale cand erai mic...sau cuvintele...sau obiceiurile...si multele actiuni ce mai tarziu ti-au fost de folos...dar asta nu inseamna ca trebuie sa continui imitare...trebuie sa ai clipe de sclipire in care sa intalnesti in mintea ta relaxarea si imaginatia...si sa devi original...asta daca se poate nu doar pentru o clipa ci mereu...pentru ca vei vedea ca exista multe avantaje...

Poate la inceput vei fi considerat vreun ciudat...sau nebun....sau neinteles...sau vei face parte din acea categorie a persoanelor ciudate...dar mai tarziu cei ce se vor obisnui vor "fura" din tine si vor regasi in tine un mijloc de copiere...de plagiere...dar tu vei ramane original...sti pana la urma e original si modul in care spui...."Multumesc!" dar depinde daca il zici din suflet...pentru ca s-ar putea sa folosesti doar cuvantul ca o imitare a ce ai mai rostit si alta data...dar sa nu simti ceea ce zici...

Ceea ce e mereu original e felul nostru in care lucrurile..si felul in care am vrea sa gandim ..pentru ca deocamdata gandim ca cei din jur...ca majoritatea...dar oare dragostea e originala?

Sincer cred ca da...prea greu sa existe ...iar daca exista e un alt mijloc de inspiratie pentru ceilalti...ca o muza...si totusi nu inteleg de ce nu suntem originali....

Pentru a inchide acest mic subiect...ce mi-ar cuprinde mult mai mult...si pentru a deschide usa pentru a iesi din camera...am nevoie de tine...sa-mi spui cum vezi tu "viata ca un plagiat"...pentru ca mie imi pare ca totul o copie fidela a ceva ce a fost de mult....

Pentru ca a plagia e un cuvant prea comun tuturor...si pentru ca a ajuns si in viata noastra :|

| Astept O Schimbare |

Si inca o seara in care sunt super singurel si un pic cam iesit din normal...cam prost dispus si cu o privire in ceata si asta probabil din cauza unor lacrimi ce stau sa cada...da stiu ...sunt suparat poate pe mine... poate pe orice e in jurul meu sau poate pe prostia din ziua de azi...

Si nu ma simt bine in pielea mea si mi-as dori sa fiu in a ta...si mi-as dori sa vad daca pot face fata ...daca macar e ca in lumea mea ...mai bine...sau mai rau...dar tot ceea ce stiu e ca mi-as dori o schimbare ...ceva care sa ma schimbe si pe mine si pe tine...si tot asa...si intr-un numar nelimitat schimbarea sa se produca...in bine evident...dar pare ca un vis..sau cel putin ca un plan adolescentin ce sta sa se produca doar intr-o imaginatie mult prea bogata a cuiva...

Si ce ar fi rau daca ne-am schimba un pic?...macar cat sa facem ceva sa aducem zambetul pe buzele unora...iar acel zambet ar merita...pentru ca ar fi unul natural...din inima...ce frumos ar fi...


Si imi e teama ca iar ma trezesc dimineatza ...destul de obosit...cu mintea fara chef de viatza..si am sa zic ca schimbarea nu a avut loc...si oare de ce...totul necesita timp? ...sau exista clipe cand chiar nu se poate produce o schimbare...?? ...sau schimbarile vin din noi...si prin noi ..si niciodata din exterior???

E ciudat ca ma intreb ...dar oare atunci cand ne dorim o schimbare ..oare ce ne dorim??? Sa fim iubiti de cineva ...sa fim ascultati...sa avem mai multi prieteni printre noi...sa avem averi...sau ce altceva?

Daca ne-am dori o schimbare generala a noastra...cum ar fi ca toti sa ne dorim sa tinem mai mult unul la celalat....sa nu ne mai uram...sa-l ajutam pe cel de langa noi....sa dam sfaturi atunci cand suntem in stare sa o facem...sa punem suflet in tot....si tot asa?....

...cred ca as putea continua mult in schimbarea asta...dar daca ne-o dorim macar sa facem ceva in aceasta privinta si sa fim mai optimisti...si poate tie ti se pare greu...dar sti cat de usor poate fi?...atat de simplu... e de ajuns sa vrei si restul e deja facut...totul e sa nu te descurajezi pe parcurs...

...si daca totusi ma intelegi si pe mine macar 1% si ai fost atent la ce am scris mai sus ...si gandesti pozitiv...cred ca o mica schimbare deja s-a produs in mintea ta...eu imi doresc....


...si in continuare...imi doresc ca..schimbarea sa se produca la nivelul gandirii....


si nu ar strica ca in viatza ta sa faci o schimbare...si sa incepi...sa iubesti...

|Prieten sau dusman ?|

Si stau atat de relaxat incat abia vad ce e in jurul meu...si mi-am inchis ochii si....in fatza mea vad doar o lumina ...probabil e lumina ce vine de la luna ,sau e monitorul care bate atat de puternic....habar nu am...ceea ce stiu e ca ma simt atat de bine in momentul asta incat as vrea sa se opreasca timpul..macar pentru mine...ca sincer nu cred ca ar fi atat de greu....hmmm...si totusi e cam imposibil sau putin probabil...si vreau sa-ti spun ca nu am sa-ti spun mai mult din momentul asta..nu am sa ti-l descriu..pentru ca am altceva in minte...ceva care chiar conteaza pentru toti....

Ce trist poate fi atunci cand crezi ca totul e frumos ...cand ai impresia ca esti special si totul e in favoarea ta si ca nimic rau nu ti se mai poate intampla...si chiar atunci imprevizibilul sa-ti taie "craca" de sub picioare...si sa te vezi lispit de prieteni si de ....tine insuti....

Si apoi te trezesti intr-un pat enorm...destul de moale cat sa adormi...destul de rece cat sa visezi..si totusi tie nu iti e somn...pentru ca in mintea ta incerci sa-ti numeri adevaratii prieteni...si iti sunt de ajuns degetele de la o mana..si spui..."doi...trei...ba nu..tot doi...si cred..."da niciunul...asa se intampla de multe ori..si poti spune apoi ca nu te iubeste nimeni...ca esti o persoana prea "defectuoasa" care nu poate fi bagata in seama sau respectata sau cu care nu se poate purta o discutie..si tu sti ca nu e asa..si...pana la urma cum e?

E cum vrei tu...dar ai mare grija...prietenii...asa cum sunt ei..sunt foarte putini...si cum iti poti inchipui mai mult sau mai putin...fiecare isi vrea "profitul" sau... trebuie sa se aleaga cu ceva....

Ca iti e prieten sau dusman...tot trebuie sa aiba cu tine puncte in comun..si ce faci daca cel mai bun prieten e cel ce iti doreste raul ?

Dar exista "un" cel mai bun prieten? Daca tu ii crezi pe toti ca fiind cei mai buni? Prea complicat...prea greu sa iti dai seama ce e bine si ce e rau...si pentru a "supravietui..pentru a putea avea un zambet adevarat pe chip trebuie sa stim sa alegi....

Si cat de simplu e sa asculti de unul sau de altul si sa nu fi convins ca are cineva dreptate...si cat de simlu e sa iubesti..sau sa te atasezi de o persoana ...si ea sa-ti insele asteptarile...si cat de simplu e sa innebunesti cautand ceva...si astfel sa-ti pierzi propia minte...cat de simplu...si nu ar fi atat de rele toate...daca ai avea un prieten adevarat langa tine....

Si multi spunem...e cel mai bun prieten..si credem lucrul asta...si facem tot posibilul sa nu ne influenteze altcineva chiar daca ne-ar face uneori un bine...si apoi ne tradeaza....

E o problema pe undeva...ori avem momente in care ne dorim prea mult si uitam de cine ne-a fost mereu alaturi..ori uitam ce este cu adevarat important in viata asta...ori uitam ca uneori cineva in viata noastra poate aduce si binele dar si raul...dar niciodata nu uitam sa suferim....da...pentru ca asa se intampla mereu...

Vreau sa inchei...nu stiu ...e prea greu sa spun ca daca esti inconjurat de prieteni esti fericit...dar ce e important ca nu conteaza numarul...ci sufletul...apreciaza adevarata realitate si atunci te vei gasi pe langa adevaratii prieteni...

....si inca ceva....un prieten adevarat...nu se va considera niciodata "cel mai bun" va sta undeva... unde sa aiba grija ca si lui ,dar si tie sa-ti fie bine ....

|Copil Din Plastilina|

***am fost foarte plecat in ultimul timp...cu gandul..cu mintea...am fost plecat cu tine si am sperat ca si tu ai plecat cu mine...ca am plecat amandoi cu gandul...si ne-am plimbat intr-o lume in care zborul e atat de frumos..unde plutim..unde iubim ..si ne iubim..unde totul e frumos .







Primesc un bonus daca iti zic inca ceva... primesc un bonus de ascultare si poate un pic de intelegere..am o idée sau mai multe...foarte interesante pentru tine...iar ceea ce zic eu aici trebuie sa para ceva ca un intro...care sa aiba legatura cu subiectul...dar eu trebuie sa-ti spun ca are legatura cu tine...si cu mine...si cu toti cei ce ne inconjoara...

...auzi o voce...si de cand esti mic esti tentat sa faci ca ceilalti sau contrariul...de mici suntem niste copii de plastilina...si suntem atat de usor de manipulat incat ajungem la o varsta la care depindem de persoane care ne-au modelat dupa cum au vrut ei....

Plastilina nu e de la inceput flexibilia...uneori se poate intari...la fel ca si caracterul unei persoane...dar avem ezitari si asa ajungem niste “copii” atat de inocenti si atat de usor influentabili incat zicem ca tot ce vedem e frumos si ca toti ne vor binele...si totusi e bines a gandim asa...dar nu cu toti...pentru ca astfel plastilina devine flexibila...si ajungem pentru ceilalti niste jucari...si se vor juca cu noi pana ne vom trezi la realitate ...asta in cazut in care ne vom da seama...si daca nu cumva ca fi prea tarziu...

E foarte usor sa strici viata cuiva...e foarte usor sa “imprumuti “ o persoana si sa te joci cu ea....e usor sa-i spulberi toate visele...

...e atat de usor sa faci orice...orice in afara de bine...poate doar daca il faci din greseala sau de ochii lumii...complicata e viata asta...

...si daca stai un pic...si intri in visare...sau incepi sa-ti amintesti lucruri ce s-au intamplat in trecutul tau mai indepartat sau mai apropait poti spune ca ai fost modelat dupa cum ceilalti au vrut...sau din simpla continuitate a obisnuintei...

...poate la randul tau sit u ai modelat persoane ce le-ai avut in ochii tai...cu care ai stat de vorbe...persoane la care ai tinut si poate ca inca mai ti...etc...

...e de ajuns sa spui un cuvant si sa aiba efect asupra cuiva...sau e nevoie de o simpla privire...dar ce conteaza e esenta clipei ....daruiesti ceva ...pentru cel de langa tine...

O fata se lasa uneori manipulata deoarece isi doreste lucrul asta...e ca un fel de asteptare...spre o mare iubire....si asa putem spune ca uneori ne dorim sa fim niste copii din plastilina..dar sa avem grija cine ne “da o alta foarma”

...si spre mica iesire din aceasta idée spunem la figurat ca plastilina are lucruri in comun cu o persoana si spunem la propriu ca viata are de suferit sau de castigat in functie de cel /cea ce ne modeleaza viata...

|Prin Ochii Unui Orb|

Ma asez la masa si incep sa mananc...penibil sau nu ma uit in toate directile...in spate...in fata ...oriunde as gasi ceva de care sa ma leg si sa-ti pot spune si tie....dar ceva imi atrage atentia...o clipire un pic mai lunga in care ochii mei au luat o scurta pauza si am observat ca totul pare altfel...

..si am incercat din nou ,dar de data asta nu am mai fost o clipire ci mi-am inchis ochii pur si simplu...am cazut usor intr-o bezna acoperita de un zgomot mai diferit...am atins farfuria.....si ce aveam in jur si am observat ca totul suna diferit...

...un mic inceput pentru a vedea cum e sa fii in pilea unui orb...o persoana care la prima vedere pare nefericita si care e umbrita de acest necaz...dar totusi pe cat de neajutorati sunt...uneori sunt mai interesanti decat noi...

...sunt unii dintre cei care vad altfel lumea si o fac sa fie asa cum vor ei...a nu vedea nimic nu inseamna a nu simti...ci a trai intr-o lume a sunetelor...in care totul se leaga de ce poti auzi si percepe...

...ce simplu poate fi pentru un orb sa auda la fiecare secunda cate o bataie a ceasului...sau pulsul inimi...sau orice alt lucru ce ajunge la niste decibeli prea fini pentru auzul nostru...

Si am ramas asa ...cu ochii inchisi...si chiar am incercat sa ma ridic ...si sa pasesc usor...pas...cu pas...dar niste pasi care ii faceam cu o teama nebuna...pentru ca nu stiam ce urmeaza a se intampla...si m-am oprit...

...din mers...dar nu si din a-mi imagina diferitele stari prin care trece un orb....e special ca poate sa vada totul altfel...pana si dupa respiratia unei persoane isi poate da seama de starea acesteia...

...mie imi era greu sa ma descurc in intuneric...in bezna care o creasem pentru a ma lamuri cum e acea lume...si inca imi este greu sa cred ca vreo persoana isi doreste sa traiasca astfel...si totusi daca ti se intampla vei fi cuprins doar de simple atingeri...o multitudine de zgomote ce-ti sunt cunoscute....si alte lucruri un pic mai noi pentru fiecare dintre noi...

Lumea prin ochii unui orb e total altfel...e atat de frumoasa pentru ei...pentru ca isi doresc sa simta totul altfel...iar cand te simt alaturi de ei au in suflet o speranta care creste si mai mult....e bine sa crezi ca oricum ai fi si oricum ai trai e bine sa vrei sa traiesti....

...daca un orb poate duce o viata normala...si se poate distra si poate simti cam ceea ce simtim noi ,atunci....niciodata sa nu iti doresti decat sa-ti fie bine tie si celor din jurul tau....

Si totusi am zis ca m-am oprit...si am deschis ochii...si am fost cuprins de o lumina puternica ...o senzatie ca si cum m-as fi trezit din somn...

Dar a venit seara...si m-am intrebat daca nu cumva de multe ori ne punem si noi in locul orbilor fara sa ne dam seama....si am aflat ca ni se intampla...atunci cand dormim...cand ascultam picaturile de ploaie ce se lovesc de pamant...cand ne ascundem prin visele noastre...cand plecam capul si inchidem ochii fara sa ne dam seama...si toate sunt amestecate in placere si durere...asa cum e si viata mea si a ta...si a unui orb....

Si am vrut sa-ti zic ca toti privim viata altfel...dar trebuie sa fim pozitivi...sa gandim pozitiv..si sa avem o atitudine pesimista...pentru ca nu avem decat de castigat...e ceva ce vine si trece...si asta e viata...si indiferent daca esti normal...daca nu ai vedere sau daca nu poti merge sau orice altceva...important e sa vrei sa mergi mai departe....

...orbul vede lumina din suflet....iar tu vezi culoarea vietii...