M-am mutat pe JohnCristea.RO

miercuri, 4 iulie 2007

Intre |Mine| si |Tine|


Azi...Ce fac azi ???..pentru ca sincer m-am trezit chiar super somnoros...singura mea speranta ramane in tine ,stiu ca tu vei veni cu o idee care sa o ne scapa pe amandoi din moleseala asta...dar oare eu de ce nu am nici cea mai mica idee..???

Imi doresc ca Tu si Eu sa incepem sa dezvoltam o idee generala despre viata asta..chiar imi doresc sa iti ascult parerea...vreau sa stiu ce inseamna viata pentru tine...si cat de mult ti la ea...sau cat de mult altii isi bat joc de ea..

Imi doresc sa stiu atatea lucruri despre viata pentru ca unii chiar nu si-o doresc...multora putin le pasa daca mai au o zi de trait...o secunda...sau mai mult decat multi altii...unii chiar nu isi dau seama ca altii se chinuie sa traiasca...iar altii isi bat joc la nesfarsit :( Oare e corect???

Oare de ce nu e facuta viata sa fie pentru cei care si-o doresc , si cei care tin cu adevarat la ea? Sau poate ca trebuie sa ne gandim ca pe parcurs vor exista anumite intamplari care ii vor trezi pe toti din inconstienta...din nepasare...si din multe lucruri care in momentul asta cu greu imi vin in minte...

Ma chinui sa inteleg de ce exista asa de multa prostie in lumea asta...de ce sunt multi care nu-si dau seama ca nu or sa faca nimik daca fac rau altora...iar daca ar da un pic de la ei poate ca la un moment dat ar simti o satisfactie nebanuita...Dar nu are cum sa fie asa , pentru ca nimik nu ar mai avea logica,si nimik nu ar mai fi asa cum este acum...doar binele existent in lumea asta ar fi ideal ,dar nu se poate ...e imposibil...oare de ce?:(

Ma gandeam ca daca fiecare persoana ar face un bine la minut nu s-ar putea pentru ca ar uita sa se mai odihneasca , dar ne gandim ca raul il putem face si atunci cand dormim...raul este atat de evident ca uneori il facem chiar si din greseala...iar apoi se transforma in obisnuinta si mai apoi il ceva tot mai complex

E prea evident, raul exista...dar tot atat de evident e ca si binele e undeva acolo in noi iar tot ce trebuie sa facem e sa daruim un pic din noi , un pik din lumea noastra...iar daca o sa daruim impreuna...Eu Si Tu vom fi cei care vom sterge usor usor cuvintele astea pentru a arata ca nimic nu e imposibil...

marți, 3 iulie 2007

|Eu|




Aici incep sa-mi scriu din mica mea viata, din tot ce e frumos ...din lucrurile marunte din care imi place sa ma bucur si sa-i fac si pe cei de langa mine sa simta viata in adevaratul sens al cuvantului...



Si daca tot am inceput... daca am facut acea mica introducere cred ca ar trebui sa fac un pas spre tine... un pas care sa ne apropie macar un pic...sa ne apropie de cunostere... pentru ca eu unul sincer sa fiu imi doresc sa te cunosc pe tine...imi doresc sa aflu cat mai multe lucruri interesante si vreau sa pot sa-ti fiu prietenul tau...iar tu,  fii prietenul meu...vom stii amandoi unul despre celalalt...vom putea comunica si schimba pareri si vom face ca tot ce e in jurul nostru sa aiba o logica.

Chiar daca lumea e complexa si un pic cam ciudata, vom face sa fie asa cum doar Eu si Tu ne-o dorim...






@Incep@






Eram azi sau ieri... sau mi se pare ca exact in clipa asta, undeva destul de sus, undeva nu neparat in varf ci pur si simplu in obisnuinta mea... si incercam sa ma vad cum cel din fata mea imi vorbeste...cum cel din fata mea comunica cu mine si isi doreste sa-mi fie alaturi, dar...dar nu a fost sa fie asa pentru ca ceva nu a mers... ceva m-a facut sa cobor "treptele",  ceva m-a facut sa vad viitorul si trecutul... sau totul se intampla in mintea mea... era o senzatie care o traiesc doar atunci cand ma simt singur , lipsit de prieteni , lipsit de nevoia de a fi prezent in realitate... lipsit de mine insumi... si acea senzatie se potrivea perfect si in acel moment de singuratate... trist... chiar poate suparat pe mine... suparat ca nu am stiut de la inceput de ce sa ma feresc si ce sa accept in viata mea... am pus suflet in tot si inca pun si multi spun ca "pe de-o parte e bine,sau poate nu e bine" si uneori ma derutez si eu si ma pierd in randuri...ma pierd in cifre , in zgomote si in tot ce mi se pare ciudat...ma pierd chiar si in "viata"...



Singuratatea e o chestie ce o intalnesti la tot pasul chiar si acolo unde nu te gandesti... mergi in tramvaie si vezi chipuri triste... in metrouri... in locuri unde exista grupuri de oameni ce isi doresc viata... dar peste tot exista SINGURATATEA... e de ajuns sa te uiti la chipul unei persoane si restul vei vedea ca va fi doar o completare... iar simpla falsitate se va divulga la o simpla vorba spusa... si zic ca e de ajuns...