M-am mutat pe JohnCristea.RO

duminică, 8 august 2010

| Cum se chinuie unii sa slabeasca |

E groaznic cand nu te mai simti bine in pielea ta. Medicii practica liposuctia, dar nu adauga si muschii, banii sunt putini, iar noi abia de ne permitem o shaorma toxica pe saptamana.

Sunt de parere ca saracia ii face pe oameni mai grasi, asta pentru ca tentatia spre chimicale este mare si pretul este accesibil. Produsele BIO sunt doar pentru cei inzestrati cu bani pe card sau in buzunare. Discriminarea e in floare si nimeni nu observa libertatea inconjurata de garduri.

Cand greutatea ta ar trebui sa fie de aprox. 60 kg, iar tu depasesti 90 kg, anturajul in care tu supravietuiesti incepe sa-ti bata apropouri, totul devine sufocant si te excluzi din evenimentele ce te vor doar in bikini si cu zambetul pe buze, balacindu-te in piscina, mare sau ocean.

Femeile se chinuie tot mai mult sa arate ca standardul de la televizor. Stardardul care oricum e un fake plin de fotosopare. In alta ordine de idei, minciuna mass mediei este o lege pentru cele ce vor sa arate ca fetitele de la miezul noptii.

Mi-as dori ca slabirea sa nu contina:
Pastile, scumpe sau ieftine, administrate in scopul unei slabiri sigure si rapide.
Degete pe gat, imediat dupa o masa copioasa.
Laxativele ce consumate in mod excesiv pot duce si la deces.
Foametea si postul (religios) indelungat.
Diete ce includ medicamente promovate de catre nutritionisti.

Iar chinul continua la nesfarsit, chiar si mintea trebuie pregatita atunci cand trupul urmeaza a scapa de o greutate, fie ea minora sau majora.

Fara miscare nu faci altceva decat sa-ti privesti surplusul de piele ce incepe sa-ti atarne imediat dupa primul kilogram de care ai scapat.

Foloseste-ti picioarele cat inca le ai. Alearga, mergi pe jos, danseaza si fii un trup BIO.

joi, 5 august 2010

| Foloseste-ti picioarele |

Inca de ieri, 4 august 2010, am demarat o campanie ce promoveaza miscarea. De azi ne miscam, de azi mergem pe jos, alergam si nu uitam sa dansam, Hai sa le luam pe rand:

Misca-te! Nu sta in loc, nu lasa timpul sa treaca, nu lasa lenea acuta sa te dizolve pana la ingrasarea ta fizica si psihica.

Uneori, rapiditatea te seaca de spontaneitatea. Mergi pe jos si ai sansa sa traiesti viata din plin. O plimbare zilnica te scapa de stres, calorii in exces si aglomeratia din mijloacele de transport in comun.

Alergand, vei simti energia copilului din tine. Sedentarismul e al nimanui!

Nu e nevoie sa fii un profesionist, si tu poti dansa in felul tau. E vorba de tine si de putina muzica.

Utilizeaza optiunea " Cauta", implementata facebook-ului, pentru a regasi campania " Foloseste-ti picioarele". Alatura-te acestui proiect non profit, adresat tuturor oamenilor de toate varstele.

Curand nu ne va mai fi rusine cu noi, ne vom acorda mai multa atentie trupului pe care il avem si vom stii sa luptam pentru un echilibru al vietii.

Totusi, daca te seaca aceasta campanie, inseamna ca nu esti departe de a-ti bate joc de sanatatea ta. Obezitatea vine in sprijinul tau din momentul in care incepi sa-ti neglijezi viata cu totul.

Sanatos inseamna putin din fiecare.

Doresti sa promovezi aceasta campanie? Lasa-mi un comentariu, aici, pe blog, pentru a putea stabili anumite detalii "tehnice".

Aceasta campanie nu sprijina niciun partid si nu plateste pe nimeni pentru un asa zis "ajutor". Faci pentru ca iti doresti! Nu te obliga nimeni.

duminică, 18 iulie 2010

| Manole moarta, Diaconescu cu banii in buzunar |

Suntem experti cand vine vorba de prostie. Unii o exprima, altii profitam de pe urma ei.

Cand moare un artist, se face promovare la greu, trebuie sa stie o lume'ntraga despre "eveniment", cat viata persista, parca sufletul respectiv nu exista pentru MUST media. Incep sa-mi fac planuri pentru sinuciderea mea, macar pentru cateva zile, astfel imi voi promova numele si voi fi pe primele pagini, oriunde in tara asta ce poarta prezervativ la intrare in contact cu inteligenta.

Poate nu are prea multi dinti in gura, dar Diaconescu nu e un oarecare. A manipula, pentru el, inseamna a trai. E o chestiune de viata si de moarte, orice vede, tranforma intr-un subiect de nota patru cu indulgenta. Cum romanul nu stie unde sunt ascunse valorile, pune botul si linge, incultura pe bat, servita la televizor, pana la epuizare.

Diaconescu ne distrage atentia, la fel ca toti ceilalti ce inventeaza SENZATIONALUL!

Madalina Manole a murit pentru asa i-a fost scris. S-a sinucis sau cineva a lucrat mult la o idee criminala. Important e ca ea nu mai exista, restul e inutil. Cei ce se dau acum viteji si fani ai ei, sunt echivalentul unui zero. Cat inima artistului traieste, fanul sta ascuns sau e chiar inexistent.

Profitati de cei ce inca sunt in viata si va pot aduce fericirea in bratele voastre. Iubiti ceea ce pentru urmatoarea clipa poate deveni aminitire. Cand te astepti mai putin, poate deveni prea tarziu.

Vor muri toti, rand pe rand, iar Diaconescu si restu', vor profita din plin. Voi va veti uita la televizor si va fi suficient ca sa uitati cat de frumoasa e viata privita prin ochii vostri.

Greseala voastra, greseala mea. Banii nu-ti aduc decat varsare de fericire direct in vasul de la veceu.

Te-am iubit si te iubesc, mass media mea idioata. Te rog, trezeste-te cat inca nu s-au prostit toti!

sâmbătă, 17 iulie 2010

| Pe fruntea ta zace o eticheta |

Adevarul e ca nu va mai trece multa vreme si vom purta asupra noastra si coduri de bare, poate chiar vom suporta si scanarea neintrerupta si vom fi contorizati pentru tot ce gura noastra imbuca.

Nu mi-ar parea rau sa simt cum cineva ma urmareste si sa am senzatia ca statului ii pasa. Dar visele astea se implinesc doar pentru vedete, aici, intre noi, supravietuim doar din respect si barfa.

Fruntea noastra lucioasa de-atata caldura bine-venita, surprinde ochii celor cu stare, iar vorbele curg din curiozitate. Rar intalnesti chipuri cu scoci la gura, fiecare vrea comunicare. Parca ii si simti cum au pofta sa-ti povesteasca ce a facut vecina sau cum e imbracata fufa ce zace plina de viata la semafor si asteaptand un nou tip de claxon penetrant si cu "valoare".

De cand ne stim... De cand ne stim? Va spun eu, de cand se povesteste de noi, inca de la prima boacana iritanta practicata pe adulti. Inca de atunci, invatam sa studiem omul si sa-i dam o nota in mintea noastra. Daca nu stim sa numaram pana la zece, incercam cu niste calificative sau expresii ale chipului nostru diabolesc de credincios vietii.

In alta ordine de idei, ne sustinem unii pe altii si ne adunam in bisericute pentru a ne impartasi experienta noastra de viata. Intotdeauna, exista unu' mai "cocos" si altu' mai fraier. La final, gaina castiga detasat, desi cineva i-a furat ouale.

Nu v-ati prins inca? Ne judecam unii pe altii si uitam de noi. Atentia si aprecierea e pentru ceea ce vad ochii nostri. Chiar si orbii vad... dincolo de aparente.

Noi suntem ceea ce ne dicteaza ceilalti. Conteaza de cele mai multe ori gura lumii, nu putem trai fara ca ea sa ne bage in seama si ne opunem parerilor rupte din realitate care de cele mai multe ori sunt si negative.

Eticheta de pe fruntea noastra, arata cat de studiati suntem de ceilalti. Am facut o coletie de pareri in mintea noastra, iar noi, in oglinda, ne vedem asa cum ceilalti ne-au descris. Am uitat sa ne descoperim pe noi insine si sa inchidem vocea din exterior.

Frumosul vine din interior, doar tu esti important pentru fiinta ta. Ambitioneaza-te si rupe eticheta!

Macar fa-ti un tatuaj si sustine-ti calitatile in fiecare litera inscriptionata pe pielea "muncii".

La final, dupa ce murim, va iesi la suprafata adevarata caracterizare: doar pamantul si viermii il vor mai cunoaste. Si totusi, a fost un om bun...

joi, 15 iulie 2010

| Vara asta traiesc! |

Sunt momente in viata asta ce vin pentru prima oara. Am senzatia ca mi se face pielea gainii si ma balbai fara incetare. Imi tremura vocea de vreau sa spun ceva, iar dorinta o soptesc in taina.

Am inceput sa ne bucuram atunci cand intram in contact cu non valorile, am inceput sa urlam atunci cand ni se cere tacerea si desenam avioane pe-asfalt chiar daca multi n-au zburat decat in visele de noapte.

Vara asta vreau sa scap de canicula, sa "ard" pe interior si sa imi exteriorizez fericirea. Inca o tin in mine, de teama ca nu cumva cineva sa-mi rapeasca ceea ce am doar eu. Stiu, sunt un egoist fara masura, dar nu as putea sa risc asa usor. Totusi, m-am gandit sa ofer cateva momente "sclipitoare si sa vad cum reactioneaza "natiunea". Si sa nu uit, sunt acelasi eu: mic, pervers si cu suflet mare.


Cuvintele ma ajuta sa ma descarc si sa va transmit ceea ce verbal "uit". Sunt in incercarea timpului si tot ceea ce interactioneaza cu mine e purtat de vant pana la o statie mai flexibila. Asta nu inseamna ca sunt un dur sau ca sunt infipt in pamant fara sa am acces la indoire, ci ca accept din ce in ce mai putini oameni pe langa mine. Nu e vina nimanui, sunt doar alte cliterii dupa care imi dezordonez nelinistea.

Imi fac de cap inca de la apusul soarelui si amestec alcoolul in limitele orizontului, nu specific mai mult decat trebuie si nu rezist a ramane in pustiu. Singuratatea mi-o regasesc pe o alta planeta, iar NOI, am devenit o singura persoana.

Vara asta sa tina toata viata si ceea ce e nepretuit si netrait de altii sa fie aplicat pe pielea noastra bronzata de aglomeratia razelor de soare.

Mai ramane sa-mi cumpar nevoia de a spera la o stare cel putin comuna, sa privesc cum in jurul meu se perinda oameni cu zambetul pe buze, oameni ce ma suporta asa cum sunt, care nu imi tin calea si care nu-mi doresc raul. Iar cine vrea sa ma urasca, are tot dreptul, nu condamn pe nimeni, dar va rog, lasa-ti-ma sa respir.

Voi face curand cunostinta cu briza si voi incerca sa nu mi-o trag doar trupului meu. Imi va fugi nisipul de sub picioare si voi clatina apa pana la epuizare. Vara asta voi face valuri si voi pluti.

Sper ca voi invata sa innot si ca marea imi va fi pe masura asteptarilor. In caz contrar, ma voi refugia in noapte si voi privi pata de luna de pe cer, voi dormi zilele si noptile vor radia de activitate.

Mi-e rusine de talpile celor ce calca doar stramb. Mi-e teama de cate becuri vor mai sparge "iluminatii", mi-e greu sa nu spun unde lumea a ajuns si nu retin sa ne fi impus cineva asta!

Pe ea o includ pana in maduva oaselor mele! Acum, traiesc...

duminică, 11 iulie 2010

| De ce mi-e scarba de Bote? |

As sta sa barfesc cu voi, excitatele mele, pentru o vreme lunga, dar nu despre un om ce se vinde, ca pe o carne, petru putin sex si o musamalizare a adevaratelor lui pofte trupesti.

Am "auzit" un zvon, cum ca Bote ar fi gay si ca isi cheama feminitatea sa dantuie pe langa el, doar din respect si pentru a nu se da de gol. Parfumul lui se vinde ca pepenii in piata, iar Bianca e o alta carnoasa ce nu stie cum sa mai ajunga in bratele lui.

A fost prezent in show-ul "Dansez pentru tine", si asta doar ca sa se vaite si sa arate si mai mult cat suflet are el. ProTV-ul are un PR nebunesc de bun. Adica, din prost, face destept si din egoist, un mic Dumnezeu.

Ma oftic si plang noptile prin baie din cauza lui Bote. Nu pot sa adorm fara sa imi fac un plan despre cat de celebru trebuie sa devin si eu, exact ca si el.

Mai nou, toate genurile de femei, s-au strans intr-un show stupid, ca sa cucereasca burlacul din inima falsului nostru iubaret.

Inca vreo zece ani de penetrare continua si bilele lui nu vor mai propulsa decat obisnuinta.

Si stiti cine e vinovat pentru faima lui? Noi, astia care il tot promovam, chiar si eu, scriind acest post.

Mai bine ramanea la hainele lui, la materialele de peste hotare si mica lui creativitatea.

Acum e prea mare ca sa se mai uite la trenul personal cu care circula in adolescenta.

Un pic de PRO, ceva din Antena 1 si uite-l cum zboara prin gurile oamenilor.

E frumos ca are bani! Zi de zi, trece viata pe langa unii. Pacat ca nu ne dam seama de frumusetea a ceea ce ne inconjoara decat in ultimele momente.

Bote este un produs televizat ce sta asezat in majoritatea ecranelor si pe care PROSTIA il cumpara.

Nu-mi retrag cuvintele!

vineri, 25 iunie 2010

| Am luat-o razna |

Cand vara ar vrea sa graiasca canicula si bronz uniform, eu stau si tremur in casa, fara sa-mi mai dau explicatii pentru tornadele spontane ce apar prin draga noastra tarisoara.

Hai sa tragem pe nas miros de viata, de aer de munte, de mass media adusa la tacere. Hai sa luptam pentru succes si sampanie.

Mi s-a scarbit de ceea ce aud si vad la televizor, de mirosul crud de rahat ce-l provoaca ziarele, de radiourile ce nici nu mai stiu muzica.

In timp ce multe femei se vor declara curve, barbatii vor suferi de o impotenta continua. Nimeni nu e capabil de purificare, traim intr-un haos ce ne conecteaza.

Nu exista clipa in care sa nu-mi dau dreptate. Imi spun cat de frumoasa ar fi "izolarea" mea in varf de munte, aducerea oceanului la picioarele mele, plutirea mea in spatiu, starea de drogare deloc ileagala, fumul industrial sters din plamanii mei.

Nu va trebui sa mai aveti multa rabdare, apogeul prostiei se va arata indata. Deja traim intr-o lume violata, intr-o intimitate de altii controlata, in globul ce unii il pateaza fara sa le pese. Fa o crima, omoara o veste!

Cladeste din ideile si dorintele tale un zid puternic, astfel vei reusi sa te aperi, sa distrugi gurile rele ce "macane" ca niste rate, sa tocesti graiul timbrului diavolesc.

Am luat-o razna, ne-am lovit puternic si nu recunostem. Ne curge sange si nu ne doare. Ne spalam si reusim o capodopera: zoaie.

Cine nu rezista, asteapta sfarsitul. Cine nu rezista, nu traieste. Cine nu rezista, nici nu s-a nascut. Ne bucuram, rezista o lume'ntreaga!

Cum sa nu innebunesti cand e criza, cand vezi ca buzunarul iti e tot mai gol, cand trupul cel penetrai de-o vecie, acum te respinge, cand masina si motorul iti zac in parcare?

Imi adaug accesoriile favorite si car pe capul meu o pereche de casti. Ma deconectez in stilul meu si cutremurul il simt in vene. Am toata viata in mainile mele si nu-mi vreau decat fericire, eu imi aleg starea. Paradox!

Si inca astept sa ma surprinda o ploaie torida, sa-mi ia nisipul dintre degete, sa rupa castele din vama. Sa ma "rastingnesc" cu inceputul lunii si sa beau o bere deloc singur.

Mai tarziu ea sa ma gandile in tapla, sa facem amor si sa ne prinda valurile, sa purtam dupa noi pahare si Jack... si-o sticla de cola.

Abia la final incepem sa respiram si ne mintim ca ne e cald, apoi ne e frig, apoi ne sarutam, ramanem pana la rasarit imbratisati.

Roaga-te sa nu sune alarma, sa nu ne dea de gol lumina, sa mai ramanem pentru o vreme sub clar de stele, sa fie magia de la 1400, sa rupem suflete din mijlocul pustietatii.

Iar pentru final de dragoste, s-o tinem asa inca zece vieti. Pentru inceput de iubire, sa ne dam cu crema de protectie.

Mi-ai bronzat sufletul! O sa tina o vara, o viata!

In lumea asta se poarta razna! Saruta-ma, ma!

miercuri, 23 iunie 2010

| Prost să fii, facebook să ai |

E na, doar nu va crede cineva că eu mut munţii din loc pentru a critica o comunitate în care până şi eu m-am înscris, dar mergând mai departe de obsesie şi de prostie, mă pot lovi de consumul excesiv de nimic în faţa calculatorului.
Cumpăraţi-vă un acvariu sau mai treceţi pe la bunici, pe la ţară, asta dacă vă doriţi suficient de mult să "munciţi", aşa cum faceţi pe faisbucul dumnezeiesc.


Voi, ăştia cu mintea seacă, să nu vă pună click-ul mouse-ului să vă faceţi cont şi pe ASTA, că se face România de totul de râs.


Dacă nu ştiaţi, această reţea de socializare nu e departe de hi5, doar că IQ-ul este, deocamdată, greu de atins pentru mulţi dintre romani. Iertat să fiu, dar cine se simte, chiar e!


De ce faisbuc? "Am zis să fiu şi eu "cool" & "trendy", la fel ca ceilalţi prieteni ai mei, să nu ies din rândul anturajului şi să mă fac celebritate", aşa mi-a răspuns o dragă ascultătoare în show-ul mETROnET în NOAPTE.


Mulţi nu cunosc, puţini sunt cei ce au cont. Virusul va face incizie până şi în cea mai sărăcăcioasă căsuţa, nu de alta, dar ar fi o ruşine să nu urmezi turma cea de toate nopţile pierdute. Mai în glumă, mai deloc, messenger-ul va face poc, se va pune pe stop, va fi dus la închisoare pentru 29 de... secunde, cam cât rezista un individ fără logare de la pornirea pc-ului.


Noua modă va fi turbarea, vor ieşi bulbuci la gură, se va încinge creierul, vor exploda bitii invizibili, se vor încrunta mădularele şi se vor usca scoicile la aflarea veştii:
A picat net-ul!

miercuri, 19 mai 2010

| Prostituție muzicală |

Sunt un vinovat. Mă prostituez și-mi place comercialul. Poate că doar curva din mine și-a dat seama cât de interesantă poate fi boceală ce-o practică artiștii noștri români, dar foarte curând îți va veni și ție rândul.

Eu mă prostituez, iar ei câștigă bani și imagine pe seama urechilor mele. Nu e ca și cum aș sta tăvălit pe trotuarul de la kilometru cerșind un amărât de hit, e o falsă iubire între voce și negativ.
Boala creierului se înfiripă încă de la primul "play" și ceea ce-ți pare a fi original sau ieșit din comun, e defapt un cover al trecutului.

Manelistii sunt autentici, fură pe față și cântă cât îi ține glasul. Sunt niște fideli ai prostiei și nu îmi e teamă să-i apreciez pentru asta.

Muzicalitate frate, o ciorbă de cuvinte chinuite și aruncate la'ntamplare, o voce răgușită sau pițigăiată. Botoxate și siliconate, eronate și manechinuite. Un sex plin de manipulare și tuturor le miroase a bine.

Nu vă mai luati de MUST Media, ei arată o realitate dureroasă a prostiei care se vinde ca o pastilă a fericirii.

Au răgușit înainte de vreme, și-au arătat trupul fără magie, s-au penetrat cu și fără plastic, s-au lins pe bot de încercările vremii, au murit și falsează un zâmbet.

Mâine apare un nou videoclip! Tu ești vinovat dacă judeci valorile în mod greșit.

vineri, 7 mai 2010

| Cand gresesc |

Am de pierdut si nu-mi place sa spun asta. Ma linistesc si ma plimb prin orasul asta linistit in mijlocul noptii. Imi e tare dor sa va mai scriu cate ceva din viata mea in acest virtual usor de venerat. Sunt pasibil de "inchisoare", desi nu am omorat niciun suflet.

Nu prea scriu, nu-mi place tastatura, iar scaunul ma incomodeaza. Din picioare prestez mai greu si-mi pierd ideile.

Mi se pare ca banalitatile vin cu putere din urma si ma ataca fara sa am vreun mod de aparare. Sunt singur impotriva vantului si toti ma vor rapus la pamant. Parca zici c-ar fi mai fericiti fara mine.

Si vreau sa-ti transmit ca noptile sunt facute pentru a fi traite in doi, cu oleaca de tuica sau vin rosu, de preferat sa nu fie de la biserica. Cand te-a luat capul, poti sa incepi distractia, peretii se indoaie si sufletul se jupoaie. Doar o vlaga a trupului ar mai striga, ochii te tradeaza. Betia se instaleaza fara sa scurtezi tu timpul.

Am o relatie stabila cu lumea mea si iubesc universul. Simte-te si simte-ma.

Si recunosc, sunt uneori atat de stupid incat merit palme cu viteza luminii, mai multa violenta decat ar darui un violator sau un criminal in serie. Pasesc cu gandul spre Sibiu si spre Sighisoara, iar ceea ce-mi vine instant in rafale de imagini, e camaruta in care ne-am strecurat si am adormit ca niste pui abia nascuti.

In reteta fericirii s-a mai adaugat un personaj: ursuletul.

Iar cand gresesc, vreau sa dau timpu'napoi.

sâmbătă, 10 aprilie 2010

| Minumagica mea! |

Sunt sentimente ce nasc trairi cu functii neintalnite nici macar in ploile torentiale ce ar vrea sa faca dragoste cu chipul tau. Ruga mintii tale e sa ramai in starea asta pana la sfarsitul sfarsitului, iar fentarea timpului sa fie la cheremul tau.

Pune-te in locul lui Dumnezeu si judeca-te cat poti de subiectiv, ofera-ti o sansa atunci cand altii pica din nori, cumpara-ti aripi noi, imbraca-te in ciocolata si jura-ti mireasma de vanilie.

S-a trezit si s-a'ntrebat ce fac... am adormit-o, am lasat-o sa venereze visul. Nu vreau sa se foieasca, vreau ca somnul sa-i fie amortitor de bun sau ca o stana de piatra ce iubeste miscarea in lumea ascunsa in ochii unei balerine adormite.

Un fluture se ia la'ntrecere c'un zmeu, iar tastele mele se scuza, inca produc zgomot deloc usor. Si muzica s-a stins, doar in imaginatia mea mai "urla", iar neuronii petrec in betie.

Ma retrag spre un coltisor plin de fericire, simt cum pielea ei fierbinte ma'nveleste si cedez dorintei.

Nu de mult, s-a nascut un nou cuvant: minumagic(a)

Minumagica mea, e timpul nostru in doi!