M-am mutat pe JohnCristea.RO

duminică, 22 februarie 2009

| Ma pot lauda, inca am doar 18 ani |


Un pustan ce pe zi ce trece se vede diferit, in bine, sau in rau. Un pustan uneori destul de ciudat, ce face cunostinta cu tot felul de ciudati. Unu' care adora ciudatul si care e pregatit pentru ceva imprevizibil, defapt se uita la ceas si asteapta.

Timpul s-a obisnuit cu mine, dar eu inca am probleme cu el. Nu vad de ce se grabeste atat, de ce trebuie sa-mi lase momentele doar ca amintire.

Tin minte ca acum vreun an, ma inregistram in fata unui microfon, si spuneam ca mai e un pic si vine valul varstei de 18 ani. Ador sa spun ca in prima zi, major fiind, am plans si mi-a parut rau de multe lucruri.

Intr-un an ti se pot intampla atat de multe incat iti doresti sa ametesti totul, sa se piarda lucrurile rele si sa te bucuri de prezent. 

Inca am 18 ani, sunt inca bobocel in calitatea mea de major, sunt inca un copil ce totusi isi rade barba si mustata, ce raspunde pentru ceea ce face, dar inca ratacit.

Sunt ratacit si deocamdata imi place asa, mor de ciuda ca mai e mai putin de jumatate din cadranul ceasului si o sa schimb 8-ul pe 9.

Si o sa fie totul atat de frumos, incat ma rog ca ceva sa ma impresioneze cu adevarat.

"deci sa ma gandesc la ceva care pentru mine inca nu exista, dar care va exista, varsta de 18 ani"

O varsta pe care acum o tradez si o parasesc, de care o sa-mi fie dor si parca de-as muri acum mi-ar parea rau. Ma pot multumi cu ideea ca viata merge mai departe, si eu ma sui in spinarea ei, sper sa n-o cocosez si sa-i aduc un zambet pe buze.

O infinitate de dorinte ce scapa pe rand, realizari marunte ce se strang, gunoaie de vise ce se recicleza si devin realitate, planul meu de viata, o viata-ntortochiata, pentru mine ideala.

Imi doresc sa traiesc atat cat imi este scris, imi doresc sa iubesc si sa fiu iubit, sa prind rasaritul si apusul doar cu cine merita si sa plang chiar daca stiu ca nu se merita.

Sa mai sufar un pic si sa observ la ce e buna maturizarea, sa ghicesc in stele ce-mi rezerva iubirea si sa adorm doar cand imi e somn.

Ultima seara in care am 18 ani, nimic rau in asta, doar ca mi-a placut, a fost cald si bine, mai mult pentru 19, 20 si tot asa mai departe.

Vama Veche, in "in pleibec", imi amageste ultimele cateva momente, inca am doar 18 ani...

Deci la propriu, telefoanele sunt deschise, mail-ul, messenger-ul, hi5-ul, netlog-ul, orice, sa vedem cine, ce si cum...

Blog-ul e doar revenirea gandurilor mele, ma iubesc mai putin decat pe tine.