M-am mutat pe JohnCristea.RO

luni, 27 iulie 2009

| Tot ce-aud e-adevarat |


Stiu, iar ma certi, iar imi spui ca generalizezi si ca uit de exceptii, ca nu-mi pasa de restu' si ca ma inchid in lumea mea, ca tremur atunci cand nu exist si ca tip din rasputeri ca sa ma auda chiar si doar o singura persoana.

Zeci de guri ce atenteaza spre mine, nu spre buze, ci spre urechi. Secreta fiecare in parte cate un zvon si contrazicerea intervine la fiecare schimbare. Nu inteleg de ce ce ma tot modifica, de ce nu ma accepta asa, de ce imi asteapta schimbarea, de ce stiu sa smulga si ultima mea bucurie.

De ce? Pentru ca plec capul si stau sa ascult orice "semnal", pentru ca ma astasez de fiecare frecventa si imi e teama sa mai plec de langa ea, pentru ca as vrea s-aud aceeasi voce pe toata banda, doar atunci as fi "in aer".

Inainte ca eu sa aud, vorbele bat la usa unor domni mai mari. "Filtrele" astea ma ajuta sa nu ma urc prin copaci de frica, ma ajuta sa pot saruta pamantul proaspat udat, ma lasa sa ma balacesc atunci cand vreau sa-mi spal pacatele.

Ce fac cu ploaia? Pe ea o pastrez la loc de cinste, o strecor in decor. Am sa dau impresia ca e doar o formalitate, iar cand toti ma vor dezamagi, am sa ma sarut cu ea, ea ma va umple de fericire.

Una cu "gura mare" spunea ca daca ma astept la dezamagire, o voi avea cu siguranta. Eu ma astept la normalitate si atat, doar o EA ma plesneste cu imposibilul direct peste fata, ma trage de par, ma ridica, ma inalta, ma invata, ma distruge, ma readuce, ma asambleaza ca pe un lego... imi da play si ma urmeaza. De retinut, in "poezia" mea nimeni nu aterizeaza.

Ce fac? Incurc niste simple cuvinte. Dar cum imi ies, asa imi intra, le scriu ca sa le pot retine mai mult, mai tarziu voi stii ceea ce am si nu vrea sa fie pierdut.

De ce e adevarat? Pentru ca eu ascult doar de simturi, pentru ca durerea vine din interior, iar pentru ca cea exterioara provoaca doar sange. Nu suntem in stare sa numim fericrea altfel, si daca avem mai mult de-atat, credem ca e doar un vis. Ne-am obinsuit ca mereu sa ne trezim si sa ne placa gustul amar al realitatii.

Realitatea e doar o baza, creeaza ca sa poti dezvolta, daruieste ca sa poti simti si actioneaza ca sa poti trai. Iar efectul de "lene acuta" se datoreaza unei balonari inexplicabile, o noua regula insotite de produse deloc alimentare.

Acidul nu vorbeste pe limba noastra, dar de ar grai, ar spune despre cancerul ce vrea sa-l provoace. Nu e in imaginatia ta, e un adevar subtil...

Lasa-ma sa mai scriu, lasa-ma sa cred ca bat campii, nu-mi da indicatii, spune-mi doar c-am voie sa zburd. Lasa-ma sa evadez cand mi se iveste ocazia, si raul cel mai dur uda-l cu apa rece. De ce? Pentru c-asa il pot servi mai bine, am sa-i simt intentia inainte de actiune. Vorbe hazlii ce par spuse in gluma, vorbe-n betii, adevaruri pure.

Ce-i drept, titlu nu-i atat de sugestiv, asta pentru ca nu am vrut sa atrag atentia. Stiu ca daca nu-ti place inceputul, nu ajungi nici la final. Am sacrificat niste rime si te-am lasat sa gandesti la cald, te-am sufocat, ti-am ridicat "adrenalina" si te-a tentat o pastila de cap.

Ti-am varsat nervii intr-o cana, si pana la umplere asteptarea a fost o dubla infinitate. Graind prin scris stiu ca " mai multul" e superior in fata lui "orice".

Iti multumesc constiinta, te ador atunci cand imi vorbesti, esti ca aerul conditionat, doar ca tu ai habar sa ma iubesti, si mai e cineva, cu un "ceva mai mult.

Cand spun? In urmatorul "rand".

2 comentarii:

  1. wai..am ajuns momentu' asta..ti-am promis de mult k imi vom asterne si eu aici parerile..ma rog nu m-am tinut de cuvant si ptr asta imi cer scuze...FELICITARI ptr blog, bafta in tot ce faci...ejti printre putinele persoane pe care le admir ,pe kre as fi dispusa orincad sa le sprijin ptr k de multe ori din cateva cuvinte citeshti sentimente puternice dintr-un om..si DA cred ca ma regasesc in multe din randurile de aici..si inca o data felicitari..Bianca>:D<

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta, parte din blog